Relația dintre butonul Show/Hide și contorul Word Count în Word

Posté par Constanta-Ecaterina Naidin le 12 janvier 2014

În documentul Word consacrat caracterului, cuvântului și paragrafului în Word am realizat o clasificare inedită a caracterelor în Word, utilizând cele două instrumente pe care Word ni le oferă: butonul Show/Hide și contorul Word Count. Relația între aceste două instrumente este mult mai strânsă și îmbracă forma unei formule matematice căreia am încercat să îi ilustrăm aplicabilitatea și validitatea în documentul Word (2010) de mai jos.

Relația dintre butonul Show Hide și contorul Word Count

Publié dans A scrie şi… a şti să scrii, Trucuri de efect pentru un document perfect | Pas de Commentaire »

PETIT GUIDE CONTRE LE COPIER-COLLER

Posté par Constanta-Ecaterina Naidin le 9 octobre 2013

Ma participation au projet européen ayant les éléments d’identification ID: POSDRU/87/13//62771 tient de l’aventure. Après m’être vu refuser l’accès dans un premier groupe par une formatrice TIC qui avait des critères personnels sur l’hétérogénéité d’un groupe, je me suis retrouvée… hors du stade, en ayant quand même accès à presque toutes les ressources de la plateforme, voire à tous les forums, ce qui n’est plus possible maintenant, pour des raisons qui n’ont aucune relation avec l’objectivité ou la transparence d’une activité de formation.

Je conserve de cette période de « spectatrice » un souvenir peu obligeant pour les organisateurs de ce cours car, d’une part, je voyais certains formateurs invoquer le besoin des professeurs de français de Roumanie de se munir de « papiers » – ces diplômes, attestations, certificats et autres documents que le système d’enseignement roumain nous oblige à décrocher – comme principal argument de participation à ce cours, d’autre part je voyais fleurir sur la plateforme les effets pervers de cette « course paperassière» qui était, en réalité, une compétition du copier-coller.

Les plus inattendues, les plus surprenantes, les plus scandaleuses « œuvres » didactiques, « empruntées » à des sites plus ou moins connus, garnissaient à foison la plateforme où les professeurs de français devaient se perfectionner… en français et en nouvelles technologies.

Sans leur chercher dans la tête les poux, toutes ces productions écrites n’étaient pas de petits cailloux ou d’innocents joujoux, mais de véritables choux, plus grands que les yeux des hiboux, à faire trembler les genoux de celui qui aurait voulu chercher des bijoux sur la plateforme de ce cours.

Le pire, j’ai constaté que même ces personnes qui auraient dû être des modèles pour le menu peuple de la branche, des anciens inspecteurs, des conseillers pédagogiques en fonction ou des possesseurs reconnus d’un nombre impressionnant de diplômes et autres papiers, dont j’ai remarqué un très fier „docteur és lettres” (la graphie és lui appartient !), s’adonnaient à cœur joie à cette pratique peu honorante, en donnant ainsi un sens nouveau (ou déjà ancien ?) à l’emploi des TIC dans l’enseignement.

Devant ce pullulement sans précédent des productions copiées et, surtout, devant la passivité des formateurs TIC qui auraient dû instruire les formables sur la possibilité de voir leurs « innocentes » tricheries dévoilées, j’ai décidé de rédiger un petit recueil de conseils pratiques contre le copier-coller, que je mets à la disposition de tous ceux qui voudraient dorénavant fonder leur carrière professionnelle sur le travail d’autrui.

1. Apprenez à écrire à l’aide d’un logiciel de traitement de texte, car la plupart de ceux qui publient sur internet le savent déjà, par simple désir de se perfectionner ou par obligation professionnelle. Les discontinuités de mise en forme visibles dans vos documents sont les premières à poser des questions aux évaluateurs. Un exemple : les listes numérotées, réalisées automatiquement dans une partie d’un tel document, et manuellement dans une autre partie du même document.

2. Complétez votre savoir linguistique sur l’écriture avec les normes de présentation d’un document. Ces normes, élaborées le plus souvent par des autorités du monde de l’édition et de la typographie, sont censées attribuer à vos documents de la cohérence, de l’uniformité et de la lisibilité. Quand le contenu d’un document est divisé tantôt avec les jalons recommandés par ces normes, tantôt avec des jalons fantaisistes, l’attention des correcteurs est en alerte maxime. Quand vous demandez aux élèves de respecter le principe de la cohérence, employer concomitamment dans le même document des abréviations comme p ou p. ou pt pour le mot point est une marque de grande incohérence. Sans plus parler du fait qu’il s’agit d’une abréviation incorrecte.

3. Ne reprenez jamais un document de l’internet. Les propriétés du document conservent des informations sur l’auteur, sur le site internet où il est publié, sur le temps d’édition, sur la date de la dernière impression. De plus, les auteurs cachent certains indices dans leurs documents qui peuvent facilement être identifiés par un correcteur avisé. Exemple : sur la plateforme, il y a beaucoup de documents, apparemment introuvables sur internet, mais dont le format cache les traces de son vrai auteur : des annotations, des indices sur le format, du texte caché, etc. Malheureusement, les correcteurs de cette plateforme ne savent pas dépister ces traces et je me suis amusée à découvrir des documents qui datent de 2002 ou qui ont été créés en 2012, mais imprimés en… 2011, des documents qui contiennent des boutons radio ou du texte caché qui traînent encore sur la plateforme et il y en a même quelques-uns qui ont reçu de la part des évaluateurs de très bons qualificatifs.

4. Ne copiez jamais sur vos documents réalisés à l’aide d’un traitement de texte des contenus repris de sites internet. Ceux-ci contiennent des « astuces » informatiques peu accessibles à un utilisateur ordinaire : des hyperliens, des contrôles informatiques, des effets difficilement à gérer par un amateur en informatique. Il est à la portée de tout mortel de cliquer sur un hyperlien et de se voir « téléporté » vers la source du document authentique qui porte maintenant votre nom. Certes, il existe des moyens d’enlever ou de supprimer ces « astuces », mais, par honneur professionnelle, il vaut mieux y renoncer.

5. Soignez continûment votre propre style, sans convoiter le style d’autrui. Les fractures stylistiques sont vite saisissables par un correcteur, même inexpérimenté.

6. Si aucun des indices susmentionnés n’est détecté par la vigilance d’un correcteur, sachez qu’il y a des logiciels antiplagiat munis de vastes bases de données leur permettant de repérer même les traductions d’une langue vers une autre.

7. Gardez toujours à l’esprit le fait que la publication sous son nom des résultats du travail de recherche d’une autre personne est une fraude. Ne vous convainc-t-elle pas cette vérité ? Alors, jetez un coup d’œil sur le site http://responsable.unige.ch/index.php.

Bon travail, alors !

Publié dans A scrie şi… a şti să scrii | 1 Commentaire »

„ORTHOFRANÇAIS”, O EROARE DE CONCURS!

Posté par Constanta-Ecaterina Naidin le 19 septembre 2013

Mi s-a reproșat de curând că nu îmi implic elevii în activități prestigioase organizate la nivel național și mi s-a dat exemplul concursului „ORTHOFRANÇAIS” – păstrez ghilimelele pentru că par să fie specificul acestui concurs, personal  nu sunt de acord cu majusculele încadrate de ghilimele – organizat de ISJ Buzău și de Ministerul Educației Naționale din România.

Auzisem de acest concurs, dar ideea de a da bani pe o carte drept condiție de participare mi-a repugnat întotdeauna, așa că nu l-am luat în calcul, însă mult lăudatul prestigiu m-a determinat să arunc o privire peste cerințele acestui concurs și am rămas surprinsă în fața distanței dintre pretenția organizatorilor de a dezvolta un concurs pe marginea celei mai dificile probe de limba franceză și puținătatea cunoștințelor acestora în domeniul ortografiei limbii franceze și a metodologiei de predare a acesteia.  Am găsit niște subiecte la această adresă și, după ce am parcurs câteva pagini, mi-am dat seama că această activitate face un rău imens limbii franceze, copiilor care vor să facă performanță în domeniu și profesorilor care se străduiesc să îi pregătească după broșurica impusă de o anume editură.

Dincolo de mărcile de incoerență în redactarea subiectelor (cuvântul points este scris când cu majuscule, când cu minuscule, cuvântul „lacunaire”, care încheie prima cerință, este urmat când de punct final, când de semnul două puncte, fără spațiu insecabil în față, așa cum cer normele scrierii corecte în limba franceză, elementele unei enumerări orizontale sunt separate când de virgulă, când de punct și virgulă), dincolo chiar de… o greșeală de ortografie gravă, respectiv introducerea după un punct final a unei perechi de paranteze care nu conține o frază completă, două alte mărci de necunoaștere a domeniului ar trebui să dea de gândit celor care ar mai vrea să își implice elevii în acest concurs, care mai este și pe bani, vrând parcă să ilustreze zicerea populară că o anume dimensiune intelectuală se plătește.

1. Exercițiul al doilea propus elevilor  este ceea ce se numește în limbajul de specialitate un exercițiu de cacografie. Nu este o ironie, acesta este numele științific al exercițiului de corectare a unui text scris intenționat cu greșeli. Dacă ar fi avut cât de cât o preocupare în domeniul ortografiei limbii franceze, dacă ar fi participat la vreun concurs profesionist de ortografie a limbii franceze, nu zic să-l fi și câștigat, organizatorii ar fi știut că acest tip de exercițiu se adresează profesioniștilor, adică acelora care au deja o carieră în domeniul scrierii corecte (secretarii, corectorii, traducătorii, redactorii, chiar și profesorii), sau adulților pasionați de ortografia limbii franceze care vor să-și îmbunătățească sau să-și testeze nivelul.

Din punct de vedere metodologic, de predare și învățare a limbii franceze, lucrările de specialitate interzic, încă din 1850, antrenarea elevilor, mici sau mari, într-un astfel de exercițiu, din cauza formelor greșite pe care aceștia le pot  memora, iar în  1880 un Dictionnaire pédagogique descria acest exercițiu drept „une malencontreuse invention”. De ce s-au gândit organizatorii să reînvie această metodă într-un concurs destinat elevilor din România, de ce specialiștii din MEN au aprobat și aplaudat cu frenezie această inițiativă este greu de înțeles.

2. Dovada necunoașterii specificului concursurilor de ortografie rezidă însă în ceea ce propunătorii numesc „règle de décompte des mots”, adică „regulă de numărare a cuvintelor”, iar exemplele pe care ni le dau sunt o ilustrare a amatorismului promotorilor acestui concurs în materie de ortografie a limbii franceze.

„ORTHOFRANÇAIS”, O EROARE DE CONCURS!  dans A scrie şi… a şti să scrii regle-de-decompte

După cum se vede în imagine, un enunț precum  je ne l’ai pas vu depuis avant-hier ar conține doar șapte cuvinte. Este o eroare pentru că această regulă funcționează doar în scrierea computerizată, nu și în scrierea de mână. Această secvență ar fi putut conține  într-adevăr numărul de cuvinte pe care organizatorii l-au avansat dacă proba s-ar fi susținut pe calculator și cuvintele ar fi fost analizate de contorul unui program de procesare a textului, precum Word Count din Word. Doar un astfel de contor interpretează cuvântul ca pe „un ensemble de signes placés entre deux espaces”.

Într-un concurs lingvistic desfășurat în mod tradițional, cu creionul pe hârtie adică, interpretarea unui cuvânt se face din punct de vedere lingvistic, mai precis lexicologic, iar nu informatic. Fac această precizare pentru că proba a treia a concursului propus nu este întâlnită în concursurile de ortografie, este o probă de creație specifică testelor de cunoaștere a limbii franceze (producție scrisă), având diferite forme : résumé de texte, essai argumentatif, lettre administrative și altele. Este opțiunea organizatorilor să propună o astfel de probă, dar cunoașterea ortografiei se testează prin alt fel de exerciții, în special prin dictări. Dacă au ales totuși această probă, ar fi trebuit să propună o regulă de numărare a cuvintelor adecvată exercițiului și modului de scriere.

Revenind la această regulă, în secvența citată, unde avant-hier formează o singură unitate lexicală, fiind vorba de un cuvânt compus, există opt cuvinte, adică un pic mai mult decât le-a ieșit organizatorilor după regula pe care au oferit-o elevilor și profesorilor.

În ce privește cuvântul c’est-à-dire, regula este de prisos pentru că este vorba de o locuțiune adverbială sau conjuncțională pe care dicționarele o înregistrează ca pe o intrare separată, așadar, avem a face cu un singur cuvânt și în informatică, și în lexicologie, concluzia fiind că exemplul nu a fost bine ales, dar și că autorii subiectelor au cunoștințe lingvistice limitate.

Acestea sunt nuanțe pe care inițiatorii unui concurs de ortografie ar trebui să le cunoască și să nu ofere unor copii inteligenți exemple greșite de care se vor debarasa foarte greu mai târziu.

De asemenea, consultantul lingvistic al editurii care a publicat aceste subiecte, dacă o fi existând vreunul, ar fi trebuit să știe aceste lucruri și să nu arunce pe piață și în sistemul de educație din România această culegere pretins profesionistă, în fapt o dovadă a unei slabe cunoașteri a domeniului tratat. Poate aruncă acest consultant lingvistic o privire și asupra rândului subliniat din imaginea de mai jos, extrasă din documentul de concurs.

faute-de-syntaxe cacographie dans A scrie şi… a şti să scrii


În plus, cred că broșurica în cauză violează grav legea dreptului de autor. Din câte știu eu, dreptul de autor se aplică unei opere literare pe timpul vieții autorului și încă cincizeci de ani după moartea acestuia. Claude Roy a murit în 1997, Marguerite Duras în 1996, iar Tahar Ben Jelloun trăiește încă. Este permisă utilizarea unor fragmente din operele literare în scopuri educative, dar numai cu titlu de exemplificare, nu și de comercializare. Această broșură este comercializată, iar „contributorii”, adică cei care au însăilat probele de concurs, sunt recompensați cu drepturi bănești, titlul de „autor” și alte avantaje pe care fișele de evaluare a profesorilor le contabilizează și pe care le putem găsi în regulamentul concursului, disponibil pe internet.

Măcar acest din urmă aspect să trezească atenția MEN.

 

Publié dans A scrie şi… a şti să scrii | Pas de Commentaire »

Scrierea capitalelor mici

Posté par Constanta-Ecaterina Naidin le 15 septembre 2013

Buna practică tipografică impune ca, în anumite contexte, să fie folosite literele capitale mici, numite și majuscule mici în limba curentă unde termenul capitală este foarte puțin cunoscut. Majusculele mici au forma celor mari, dar înălțimea acestora este mai apropiată de cea a literelor mici.

Unul dintre cazurile în care este elegant să folosim aceste capitale mici îl reprezintă cifrele romane folosite în scrierea secolelor. Deși cunoșteam această regulă, nu am folosit capitalele mici pentru că nu le cunoșteam modul de realizare și apelam la un artificiu, scăzând talia capitalelor mari cu câteva puncte (puncte tipografice!), efectul nefiind  unul mulțumitor pentru că aceste litere păreau mai subțiri decât ocurentele lor. Am încercat și bifarea opțiunii Small caps din Font, dar nu am reușit pentru că ignoram micul secret al acestei opțiuni, descoperit până la urmă din întâmplare și pe care îl voi descrie mai jos.

Greșeala mea consta în aceea că aplicam această opțiune (Small caps) capitalelor mari, or realizarea capitalelor mici, care să aibă aceeași talie cu minusculele, se face pornind chiar de la aceste minuscule (litere mici). Așadar, pentru a obține aceste capitale mici, trebuie să scriem textul nostru în litere mici, selectăm acest text și apoi avem două căi pentru a ajunge la capitalele mici: fie mergem în Font și bifăm opțiunea Small caps, fie formăm scurtătura CTR + SHIFT + K.

Ultima metodă este cea mai rapidă, dar ambele sunt reversibile, adică dacă renunțăm la Small caps sau formăm din nou CTR + SHIFT + K, vom ajunge la textul scris în litere mici de la care am plecat.

Iată cum arată un text în care cifrele romane au fost scrise cu majuscule mici:

Scrierea capitalelor mici dans Trucuri de efect pentru un document perfect capitale-mici

După cum se vede, exemplul este în limba franceză. Pentru limba română nu există instrucțiuni oficiale, folosirea sau nefolosirea capitalelor mici rămâne la aprecierea editurilor, care au propriile reguli de compunere a unui text, adeseori diferite de la o editură la alta, ceea ce generează confuzie în rândul beneficiarilor, mai ales când aceștia se așază ei înșiși în fața tastaturilor și încep să scrie.

Această situație scoate în evidență lipsa de preocupare a autorităților lingvistice din România pentru uniformizarea și armonizarea scrierii în limba română, în orice formă și context pe care aceasta le-ar putea avea, situație neîntâlnită în cazul limbilor puternic normalizate care dispun fie de un cod tipografic unitar, fie de reguli stabile de redactare tehnică.

Publié dans Trucuri de efect pentru un document perfect | Pas de Commentaire »

Limba franceză în România

Posté par Constanta-Ecaterina Naidin le 14 septembre 2013

Am asistat ieri la reuniunea de început de an școlar a profesorilor de limba franceză din județ. După un prim „sejur” în holul din fața sălii – era o sală foarte mică în care nu încăpea toată lumea – am reușit să prind un loc înăuntru, cam pe la jumătatea ședinței, ocazie să aud și, mai ales, să văd și eu informațiile distribuite pe un ecran cu ajutorul unui videoproiector.

N-a trecut mult timp și mi-am dat seama că mai bine rămâneam pe hol, atât de proastă era calitatea documentelor prezentate. Mai mult, mi s-a întărit convingerea că multor profesori ar trebui să li se interzică să mai folosească tastatura, atât timp cât nu învață abc-ul scrierii computerizate, reprezentând o sursă de proaste practici pe care le distribuie în rândul elevilor.

Este incredibil câte libertăți față de limba română își pot lua unii colegi de îndată ce se află în fața unei tastaturi: perechi de paranteze care nu conțin fraze complete, dar apar după punct, urmate de un nou enunț care începe cu majusculă, șiruri aiuritoare de „două puncte” în interiorul aceleiași enumerări orizontale, enumerări verticale care încep cu un element „orizontal”, enumerări verticale ale căror elemente încep când cu majusculă, când cu minusculă, majuscule inexplicabile după semnul „două puncte”, lipsa spațierii (persoana care avea un astfel de document vorbea cu aplomb de „numărul de cuvinte” impus de anumite cerințe la probele de evaluare, ignorând efectul catastrofal al lipsei spațiilor într-un text asupra… numărului de cuvinte), spațiere în exces, ghilimele de toate felurile etc.

Despre limba franceză, ce să mai spun, doar că îmi pare foarte rău că am pierdut zile și nopți din viața mea ca să învăț să scriu corect în această limbă, mai mult, m-am dus până în Canada ca să obțin pentru România medalia de argint a celui mai important concurs internațional de ortografie a limbii franceze, Dictée des Amériques, ca să mă trezesc acum că vin tot felul de „specialiști”, chiar „doctori”, cu autorizare din partea responsbililor din sistemul de educație al acestei țări, să mă perfecționeze sau, și mai rău, să mă evalueze, pe mine și pe alți bieți profesori care, prea tineri sau prea temători, iau de bun tot ceea ce vine din partea acestor „autorizați” ai Ministerului.

Poate de aceea mi-aș dori foarte mult ca autorii acestui document să îmi explice și mie, posibil beneficiar al „științei” distribuite prin acest curs elaborat de MECTS și de „specialiști” ai Ambasadei Franței, secvențele pe care eu le-am subliniat, extrase din cuprinsul acestui material destinat a-i face mai pregătiți (!) pe profesorii de limba franceză din România. Nu voi posta niciun comentariu privind tipul greșelilor, deși ar trebui pentru că, pe lângă greșeli de punctuație, de spațiere, de sintaxă, chiar de morfologie, există și greșeli științifice. Să scrii le verbe(marqueur temporel), lăsând deoparte lipsa spațiului înaintea parantezei, înseamnă să lași a înțelege că verbul este un marqueur temporel, ceea ce este foarte grav pentru „autorii” acestui material, dar mai ales pentru posibilii beneficiari ai acestuia.

Dacă acești „autori” nu înțeleg rostul sublinierilor făcute de mine, știu unde să mă găsească și le voi explica pe îndelete toate greșelile pe care le-am evidențiat, dar și pe cele pe care nu le-am evidențiat, asta pentru că necesitau un comentariu special și ar fi însemnat ca tot proiectul lor să fie compromis.

Ce este și mai curios este că unele diapozitive au fost preluate, cu greșeli cu tot, dintr-un material de pe net care aparține unui autor francez foarte cunoscut. A se compara în  acest sens  pagina 24 a acestui PDF  cu diapozitivul 16 al prezentării noastre. Este inacceptabil ca una și aceeași regentă introductivă să aibă prima subordonată cu verbul la indicativ și pe cea de a doua cu verbul la subjonctiv. Și mai sunt și alte secvențe identice, doar că greșelile apar de data aceasta numai în materialul românesc.

În aceste condiții, mă întreb dacă adevăratul scop al acestor proiecte este perfecționarea profesorilor de franceză din România. Nu s-ar zice, judecând  după calitatea materialelor care li se oferă.

Nu se vor lua în considerare sublinierile roșii ondulate care sunt generate de corectorul automat al suitei PowerPoint și care apar pentru a exprima „revolta” acestui corector în fața unor greșeli de spațiere sau a unor cuvinte pe care nu le recunoaște, aceasta și din cauză că „autorii” nu au selectat limba franceză pentru editare, ceea ce este din nou inexplicabil, având în vedere pretenția acestora de a-i face pe alții mai competitivi la franceză.


Limba franceză în România dans Chasser la faute espacement

re-si-ro dans Chasser la faute

faute-scientifique

non-respect-de-lespacement

guillemets-espacement-chiffres

substantif-au-lieu-de-verbes

indicatif-ou-subjonctif

point-virgule-a-la-fin-dune-enumeration

discontinuite-syntaxique1

fautes-de-toutes-sortes

 

Publié dans Chasser la faute | Pas de Commentaire »

Exploitation pédagogique d’une chanson

Posté par Constanta-Ecaterina Naidin le 6 avril 2013

L’énorme tube d’Annie Cordy, Cho ka ka o, dans la version d’interprétation de Funny bear, nous a servi de déclencheur pour une démarche pédagogique inédite : un diaporama destiné aux petits pour comprendre et apprendre cette chanson gaie et rythmée.

Cho ka ka o

Publié dans Mes activités | Pas de Commentaire »

Selectarea și formatarea elementelor unei liste

Posté par Constanta-Ecaterina Naidin le 10 mars 2013

Atunci când tastăm, la începutul unui rând, Shift + *, apăsând imediat bara de spațiu o singură dată, Word introduce automat un jalon enumerativ ca în imaginea de mai jos.


Selectarea și formatarea elementelor unei liste dans A scrie şi… a şti să scrii jalon-enumerativ

Dacă apăsăm o dată pe Enter, vom obține un alt jalon de același tip, dacă apăsăm a doua oară, șirul jaloanelor enumerative se va întrerupe.

Word dispune însă de foarte multe astfel de jaloane pe care le găsim în grupul Paragraph sub numele de Bullets, Numbering sau Multilevel List. Acestea sunt folosite pentru a introduce fie o diviziune a unui text, fie o enumerare verticală. Cele mai multe dintre aceste simboluri pot fi introduse automat, la fel ca și cerculețul îngroșat de mai sus, numit „bulină” în lucrările de specialitate.

Să ne amuzăm puțin descoperind aceste jaloane enumerative, formând următoarele combinații de taste, urmate de o singură apăsare pe bara de spațiu și, atenție, numai în fața unei mărci de paragraf cu care începe un rând nou (sau, mai bine zis, în limba Word, un paragraf nou) și doar pe tastatura English:

-        A. + bara de spațiu

-        1. + bara de spațiu

-        a. + bara de spațiu

-        1) + bara de spațiu

-        a) + bara de spațiu

-        – + bara de spațiu

-        Alt +0150 + bara de spațiu

-        Alt + 0151 + bara de spațiu

-        Shift + > + bara de spațiu

Ca să obținem efectul dorit activăm mai întâi caracterele neimprimabile, (¶), apoi apăsăm de mai multe ori pe tasta Enter (cel puțin de nouă ori, dar, preventiv, apăsați de mai multe ori) pentru a obține mărcile de paragraf necesare inserării fiecărui jalon enumerativ. După aceea, poziționăm cursorul în fața primei mărci de paragraf și executăm prima combinare de taste, respectiv A. (litera „a” mare urmată imediat de punct) plus o singură apăsare pe bara de spațiu.

creare-jaloane enumerare verticală dans Trucuri de efect pentru un document perfect

După ce am realizat această combinare, ne mutăm imediat la marca de paragraf următoare, fără a apăsa tasta Enter, caz în care șirul s-ar întrerupe și am avea nevoie de manipulări suplimentare. Ar trebui să obținem o serie de jaloane enumerative ca cea de mai jos:

jaloane-automate jalon enumerativ

Observăm că ultimele jaloane nu s-au aliniat la același nivel cu celelalte, aceasta deoarece Word distribuie automat fiecare jalon la nivelul pe care ar trebui să îl ocupe într-o enumerare multiplă, de aici înțelegând că există și o ierarhizare a enumerării verticale, stabilită de către tipografi și preluată de programele de editare, în cazul nostru de procesorul Word.

Înainte de a aborda acest subiect, să încercăm să aducem toate jaloanele la același nivel. Pentru aceasta, vom încerca o manipulare nouă, anume selectarea elementelor unei liste în vederea formatării acestora. Pentru aceasta, nu încercăm în zadar să selectăm șirul de jaloane după metoda cunoscută, nu vom face decât să stricăm ordinea pe care am stabilit-o cu destulă greutate. Ca să facem o selectare corectă, încercăm două metode:

 1. Poziționăm cursorul în fața mărcii de paragraf care urmează primului jalon din serie (în acest caz A.), facem clic stânga, selectăm marca de paragraf, apoi deplasăm acest cursor în jos până la ultimul element, vom observa că elementele selectate sunt chiar mărcile de paragraf, ceea ce ne mai convinge încă o dată de necesitatea lucrului cu caracterele neimprimabile la vedere.

2. Poziționăm din nou cursorul în fața primei mărci de paragraf din dreapta primului jalon din serie, apoi apăsăm Shift și, menținând această poziție, apăsăm și tasta săgeată dreapta din panoul cu săgeți, exact ca pentru a face o selectare obișnuită. Vom observa că am selectat acea marcă de paragraf, apoi, menținând tasta Shift apăsată, continuăm să apăsăm tasta săgeată dreapta care va efectua o selectare în jos a tuturor mărcilor de paragraf din dreptul elementelor care formează lista noastră.

Oricare ar fi metoda pe care o vom adopta în vederea selectării, va trebui să ajungem la un rezultat asemenea celui din imaginea următoare:

jaloane-selectate

Pentru a aduce elementele introductive ale listei la același nivel, activăm caseta Paragraph și fixăm la 0 (zero!) valorile pentru indentarea Left și Hanging.

selectare-jaloane

Validăm apoi cu OK și vom obține alinierea pe care am dorit-o.

jaloane-aliniate

Prin acest exercițiu, am învățat cum să selectăm jaloanele enumerative ale unei liste verticale în vederea formatării acestora, prima operație în acest sens fiind alinierea. 

Această tehnică funcționează totuși doar pentru jaloane, dar în practică acestea nu apar singure, ci urmate de textul pe care îl introduc. Să vedem acum ce se întâmplă cu tehnica abia dobândită pornind, de data aceasta, de la o listă foarte simplă, cu trei elemente și jaloane enumerative de tip cifre arabe urmate de paranteze care permit introducerea elementelor enumerate prin litere minuscule. În momentul în care vom crea lista noastră, Word va distribui automat elementele listei în interiorul paginii, fiind afectate valorile de indentare Left și Hanging.

1-lista-1

După cum se poate vedea, în documentul Word pe care am lucrat, am ales ca aceste valori să fie afișate în Inches, dar, dacă aveți alte preferințe, puteți opta și pentru alte unități de măsură (centimetri, milimetri, pica, points) urmând calea Options Advanced Display Show measurements in units of, iar imaginea de mai jos vă oferă o pistă de lucru pentru setarea unităților de măsură care vor fi afișate de riglă și care vor servi la stabilirea tuturor măsurătorilor (verticale sau orizontale) efectuate în document.

2-unitate-masura

Revenind la lista noastră, trebuie să amintim că normele de prezentare a unui document recomandă ca elementele unei liste verticale (simple sau multiple) să fie aliniate la același nivel cu prima literă a primului cuvânt al enunțului precedent (cel care introduce lista), iar dacă acesta are mai multe rânduri, alinierea se va face tot în funcție de prima literă a primului cuvânt al enunțului introductiv, această precizare fiind făcută pentru cazurile în care se alege o indentare de tip First line. Nu este cazul acestui material, unde am optat pentru evidențierea paragrafelor prin spațiere verticală.

Ca să ne conformăm acestei reguli de prezentare, va trebui așadar să schimbăm valorile de indentare. Numai că întâmpinăm o mică problemă: jaloanele enumerative sunt urmate de elementele pe care le introduc și… nu mai pot fi selectate după tehnica abia învățată. Însă odată selectate, efectul va fi cel descris mai sus, adică vom putea să lucrăm doar asupra acestor jaloane. Selectăm așadar mărcile de paragraf corespunzătoare fiecărui element al listei, cel mai ușor cu mouse-ul, începând cu prima marcă de paragraf și apoi, apăsând Ctr, selectăm și celelalte două mărci de paragraf.

3-lista-jaloane-select

În caseta Paragraph fixăm la 0 (zero) valorile de indentare Left și Hanging. Efectul se poate vedea în imaginea de mai jos:

jaloane-selectate-0

Într-adevăr, lucrul asupra mărcilor de paragraf a aliniat jaloanele conform normelor de prezentare, însă distanța dintre jaloane și elementele pe care acestea le introduc este prea mare, așa că procedăm la o nouă selectare, de data aceasta a elementelor listei, cuprinzând sau nu mărcile de paragraf, și revenim la valoarea Hanging inițială (0.25″).

5-lista-hanging-initial

Distanța se va micșora și lista noastră va reflecta în sfârșit conținutul normelor de prezentare a unui document.

6-lista-fin

Publié dans A scrie şi… a şti să scrii, Trucuri de efect pentru un document perfect | Pas de Commentaire »

DIVIZAREA UNUI TEXT

Posté par Constanta-Ecaterina Naidin le 2 mars 2013

Aflată în strânsă legătură cu enumerarea verticală, divizarea unui text de o anume întindere vizează identificarea, izolarea și evidențierea  părților sale componente în vederea unei prezentări clare și coerente, care să permită cititorului o lectură fără dificultate.

Pentru limba română, acest aspect este foarte puțin reglementat oficial, găsind câteva trimiteri doar în ghidurile de redactare elaborate de facultăți pentru lucrările specifice programelor de studii dezvoltate în cadrul acestor instituții.

În cazul altor limbi, preocuparea pentru o exprimare lingvistică de calitate, manifestată în toate sferele de activitate, chiar și în viața privată, a condus la elaborarea unei structuri uniforme aplicabile aproape oricărui tip de text. Modelele de structurare prezentate mai jos sunt inspirate din lucrările de specialitate vizând divizarea unui text în limba franceză, care coincid, până la un punct, cu cele elaborate pentru limba engleză (jaloanele introductive nu corespund în cele două limbi) și care ar putea fi ușor extinse la limba română, dacă instituțiile care se ocupă de normalizarea limbii române și-ar face datoria și nu ar lăsa la voia științei informaticienilor organizarea unui text.

Astfel, structura unui text, identificabilă la suprafața unui document, cuprinde: titluri, părți, capitole, secțiuni, paragrafe, puncte etc. În redactarea computerizată, se va urmări ca, în principiu, structura de suprafață să coincidă cu structura de profunzime. Resursele puse la dispoziție de un procesor de text precum Word fac posibilă identitatea titlurilor, a paragrafelor și a secțiunilor, acestea putând coincide cu părțile și capitolele unui text de amploare sau putând să le includă. Cuprinsul generat automat va trebui să reflecte această structurare.

Pentru divizarea unui text, se utilizează unul dintre cele două sisteme de mai jos:

–        sistemul tradițional,

–        sistemul numeric internațional.

A. SISTEMUL TRADIȚIONAL

Numit și clasic sau literar, acest sistem utilizează ca elemente introductive, într-o ordine descrescătoare ce marchează importanța fiecărei părți componente, cifre și litere, în succesiunea următoare:

–        cifre romane,

–        litere majuscule,

–        cifre arabe,

–        litere minuscule italice.

1. PUNCTUAȚIA ASOCIATĂ ELEMENTULUI INTRODUCTIV

Fiecare element introductiv poate fi urmat sau nu de un semn de punctuație, inventarul acestora fiind restrâns, iar distribuția bine reglementată, astfel:

a) Cifrele romane cunosc următoarea distribuție:

I

sau

I.

sau

I. –

II

II.

II. –

III

III.

III. –

 

Linia care urmează punctului ce însoțește cifra romană este o linie de pauză (cunoscută și ca en dash, realizabilă cu ajutorul codului ASCII zecimal Alt + 0150).

b) Literele majuscule urmează același model de prezentare:

A

sau

A.

sau

A. –

B

B.

B. –

C

C.

C. –

c) Cifrele arabe au o distribuție mai largă:

1

sau

1.

sau

1. –

sau

1)

sau

2

2.

2. –

2)

3

3.

3.

3)

Pentru caracterul º (Masculine Ordinal Indicator) a fost folosit codul ASCII zecimal Alt + 167.

d) Literele minuscule au o distribuție mai restrânsă și sunt formatate cu atribut italic:

a.

sau

a)

b.

b)

c.

c)

Folosite în același fel în enumerarea verticală, și chiar și în cea orizontală, literele mici formatate cu atribut italic au o particularitate interesantă: semnul de punctuație care le urmează, punctul sau paranteza, nu este italic, ci normal, ceea ce face foarte dificilă realizarea unei enumerări verticale cu ajutorul listelor oferite de Word, acesta aplicând aceeași formatare întregii suite de caractere folosite ca element introductiv al unei liste, adică, în cazul acestor jaloane, atât litera, cât și paranteza sunt normale, ceea ce impune, pentru o prezentare cât mai elegantă, realizarea manuală a enumerărilor verticale introduse prin litere minuscule.
Să notăm, de asemenea, că literele mici urmate de punct sunt folosite mai ales în scrierea anglofonă.

2. NATURA LITEREI FOLOSITE DUPĂ ELEMENTUL INTRODUCTIV

Litera cu care începe primul cuvânt al fiecărui element dintr-o enumerare verticală se alege în funcție de tipul jalonului introductiv și de lungimea enunțului enumerat, astfel:

a) Cuvântul care urmează unei cifre romane, unei litere majuscule, unei cifre arabe sau unei litere minuscule, acestea fiind urmate la rândul lor de punct, începe întotdeauna cu majusculă, chiar și în cazul în care punctul este urmat de o linie de pauză, ca în modelul de mai jos:

                                                            I. Majusculă

                                                            I. – Majusculă

                                                            A. Majusculă

                                                            A. – Majusculă

                                                            1. Majusculă

                                                            1. – Majusculă

                                                            a. Majusculă

                                                            a. – Majusculă

b) Cuvântul care urmează unei cifre arabe sau unei litere minuscule, urmate de data aceasta de o paranteză, începe, la alegere, cu o majusculă sau cu o minusculă, astfel:

                                                            1) Majusculă sau minusculă

                                                            a) Majusculă sau minusculă

În acest caz, se ține seama și de lungimea elementului enumerat. Dacă sunt fraze complete, se utilizează o majusculă, dacă sunt enunțuri scurte, se folosește o minusculă.

c) Cuvântul care urmează abrevierii unui numeral adverbial ordinal (primo, secundo sau în primul rând, în al doilea rând) începe cu o minusculă:

                                                            1º minusculă

                                                            2º minusculă

Structura prezentată mai sus este orientativă, căci se poate întâmpla să creăm un text în care să nu apară toate cele patru niveluri descrise fie pentru că renunțăm la unul dintre aceste niveluri, fie pentru că introducem niveluri în plus. De exemplu, în textele normative apar jaloane enumerative de tipul i., ii. sau (a), (b), subordonate unuia dintre nivelurile descrise mai sus. Se poate spune că în acest caz  intrăm deja pe terenul enumerărilor verticale care, preluând o parte dintre elementele introductive descrise, utilizează și alt fel de jaloane enumerative, precum linia de pauză, bulina sau alte semne grafice specifice (săgeți, pictograme etc.). Atunci când ne vom structura textele, va trebui să fim atenți să nu ajungem la barbarisme precum cele de mai jos:

                                                            A)

                                                            1º

                                                            I.

                                                            a.

                                                            1.

Din păcate, documentele oficiale, mai ales cele elaborate de MECTS, abundă în astfel de structurări incorecte, singura scuză pe care ar putea-o invoca fiind că „la noi, merge și așa”. Prezentăm mai jos o captură de ecran făcută după un document MECTS, respectiv un subiect pentru Olimpiada națională la limba franceză.

DIVIZAREA UNUI TEXT dans A scrie şi… a şti să scrii division

Documentul, în aparență corect, conține foarte multe greșeli, inacceptabile pentru nivelul științific al competiției. Să observăm mai întâi greșelile de divizare a textului, marcate sau încadrate de culoarea roșie. Astfel, câteva diviziuni introduse prin cifre arabe se subordonează unui jalon enumerativ de același fel, respectiv tot o cifră arabă. Incorect! Apoi, tot o cifră arabă introduce două subdiviziuni marcate cu litere majuscule. Este incorect pentru că literele majuscule introduc un nivel de text superior celui introdus de cifre arabe.

Apoi, se pot vedea câteva greșeli de spațiere, respectiv lipsa spațiului insecabil înaintea semnelor de punctuație duble: semnul întrebării, semnul exclamării, două puncte. Greșeala este cu atât mai gravă, cu cât spațierea este corect realizată în textul suport al subiectului, un document autentic în limba franceză.

Dar, ca profesor de limba franceză, cele mai grave îmi par greșelile de formulare a cerințelor sau a răspunsurilor. Astfel, o întrebare clară precum Quel est le sens des phrases suivantes este urmată de… semnul două puncte. Așa ceva nu este permis, domnilor și doamnelor din Minister. La fel în cazul răspunsului Si, pourquoi pas, urmat în mod inexplicabil de… semnul exclamării. Pourquoi pas, onorate MECTS, este o întrebare, urmată întotdeauna de semnul întrebării. 

Să adăugăm acum și cireașa de pe tort, litera p utilizată în multe documente MECTS, dar parcă mai mult în cele pentru limba franceză, ca abreviere pentru point, adică punct în română. Ca să ne dea o dovadă în plus de lipsă de profesionalism, MECTS folosește pentru scrierea acestei așa-zise abrevieri patru grafii diferite:

– litera p urmată de punct abreviativ;

– litera p fără punct abreviativ;

– litera p despărțită printr-un spațiu de expresia cifrată cuantificatoare;

– litera p lipită de expresia cuantificatoare.


Imaginea de mai jos ilustrează toate aceste moduri de scriere, dovedind că autorii de subiecte olimpice au carențe în pregătirea lingvistică, ignorând cu desăvârșire faptul că o abreviere are o formă unică în orice context ar fi folosită.

litera-p divizare text dans A scrie şi… a şti să scrii


B. SISTEMUL NUMERIC INTERNAȚIONAL

Numit și sistemul modern sau științific, acest sistem utilizează așa numita numerotare zecimală care se realizează doar cu cifre arabe ce marchează arborescența titlurilor și subtitlurilor, a diviziunilor și subdiviziunilor unui text. Acest sistem facilitează gestionarea unui document de dimensiuni mai mari. Numerotarea începe la 1 (și nu la 0), iar limita recomandată pentru numărul nivelurilor este de patru, la fel ca și numărul cifrelor care se succed una alteia.

Cifrele pot fi urmate de un punct, dar există o normă ISO (Organizația Internațională pentru Standardizare) ce recomandă ca punctul să fie folosit doar pentru a separa cifrele între ele, și nu pentru a urma unei cifre folosite izolat sau ultimei cifre dintr-o serie. Întâlnim așadar două modele:

1.

sau

1
1.1. 1.1
1.1.1. 1.1.1
1.1.1.1. 1.1.1.1
1.2. 1.2
1.2.1. 1.2.1
1.2.2. 1.2.2
2. 2

În interiorul textului astfel divizat, putem folosi și alte elemente grafice (diferitele linii, specifice redactării francofone, bulina, specifică redactării anglofone, pătratul, rombul etc.)  pentru a marca subdiviziuni ale textului, având grijă ca prezentarea să rămână clară, coerentă și uniformă. Pentru a echilibra statisticile, este bine să fie folosite simboluri, iar nu caractere, în acest ultim caz fiind vorba de dublă contorizare.

 

 

Publié dans A scrie şi… a şti să scrii | Pas de Commentaire »

Codurile Unicode (hex) și ASCII (hex)

Posté par Constanta-Ecaterina Naidin le 24 février 2013

În documentul Word atașat articolului Tastatura românească și scrierea în limba franceză am descris cum putem genera și folosi un cod ASCII (zecimal), considerând acest cod foarte util, mai ales că îl putem folosi atât în Word, cât și pe internet, de multe ori indiferent de limba tastaturii pe care o folosim.

Fereastra Symbol din Word ne prezintă însă încă două coduri, codul Unicode (hexazecimal) și codul ASCII (hexazecimal).

Codurile Unicode (hex) și ASCII (hex) dans A scrie şi… a şti să scrii unicode


Fără a avea pregătire în informatică și vorbind ca simplu utilizator, doar pe baza observației, se poate constata că expresia codată a unui caracter în Word este aceeași, atât în ASCII (hexazecimal), cât și în Unicode (hexazecimal), singura diferență fiind aceea că Unicode (hex) ne oferă o paletă mai largă de caractere. Imaginile de mai sus ne arată că cele două coduri sunt identice pentru caracterul A, dar se întâmplă la fel și pentru alte caractere.

Să vedem cum funcționează aceste coduri în Word pentru că, trebuie să precizăm, deși aceste coduri apar și în ferestrele Symbol din Excel și PowerPoint, generarea caracterelor cu ajutorul acestor coduri pare a funcționa doar în Word și doar în fonturile care conțin caracterul respectiv. În mod sigur, informaticienii știu  mai multe despre aceste două coduri.

În acest moment al demersului nostru, alegem mai întâi caracterul pe care dorim să îl generăm, de exemplu é, pe care eu l-am generat aici cu un cod ASCII (zecimal), respectiv Alt + 130 .

Fereastra Symbol ne arată codul acestui caracter în Unicode, respectiv 00E9. Dacă vom verifica ASCII (hex), vom vedea același cod.

unicode-e1 Unicode dans Trucuri de efect pentru un document perfect

Pentru a obține caracterul astfel codat, tastăm suita 00E9 apoi, imediat, tastăm Alt + X, acest Alt + X fiind, se pare, secretul celor două coduri. Vom obține astfel caracterul é, pe care, din păcate, aici, pe această platformă, nu îl pot obține cu Unicode (în mod sigur pentru că nu știu mai multă informatică). Mai trebuie să precizez că la început de propoziție nu este nevoie de majuscule în acest cod, dar, dacă apar în cuprinsul expresiei codificate, este mai bine să formăm acele majuscule, deși o să ne ia mai mult timp la tastare.

Gata, acum știm să folosim toate cele trei coduri în Word, rămâne doar să ne hotărâm la care ne vom fixa, cred că pentru Unicode este nevoie de multă putere de memorare.

Publié dans A scrie şi… a şti să scrii, Trucuri de efect pentru un document perfect | Pas de Commentaire »

Segoe UI Symbol – un font util profesorilor de limbi străine

Posté par Constanta-Ecaterina Naidin le 23 février 2013

Exercițiile pe care le realizăm pentru elevii noștri cuprind foarte multe imagini, vizualizarea acestora ușurând înțelegerea noțiunilor cu care lucrăm. Pentru aceste imagini apelăm adesea la biblioteca ClipArt a procesorului Word sau la bănci dedicate de pe internet (obligatoriu gratuite), dar găsim câteva pictograme interesante și în seturile de fonturi Wingdins sau Webdings, pictograme care funcționează ca niște caractere (litere)  și cu care putem lucra mult mai ușor decât cu o imagine.

Recent am descoperit însă un font care conține mult mai multe astfel de caractere. Este vorba de fontul Segoe UI Symbol care, în subsetul Extended Charcters-Plane 1, ne pune la dispoziție o serie de pictograme grupate în teme precum „haine”, „alimente”, „animale”, „sport” etc. Pentru a accede la acest subset, derulăm lista fontului până spre capăt, subsetul respectiv reprezentând ultima secțiune a acestuia. Să reținem de asemenea că aceste fonturi nu apar decât în Unicode (hex), pentru care, la fel, derulăm lista codurilor din dreapta jos a casetei Symbol.


Segoe UI Symbol – un font util profesorilor de limbi străine dans Trucuri de efect pentru un document perfect subset-segoe

Aceste pictograme pot fi formatate asemenea oricăror caractere, respectiv culoare, dimensiune, scriere boldată (aldină) sau italică, subliniere, efect de text etc. Iată mai jos o poză a câtorva astfel de caractere, unele dintre acestea având, după formatare, o altă culoare decât cea originală.

 

segoe1 dans Trucuri de efect pentru un document perfect

În plus, funcțiile sporite de prelucrare a imaginii pe care ni le oferă Word 2010 permit transformarea acestor caractere în imagini pe care le putem personaliza după preferințele fiecăruia dintre noi. Postez mai jos două astfel de imagini pe care m-am amuzat să le creez pornind de la acest font, Segoe UI Symbol, a cărui descoperire sunt bucuroasă să o împărtășesc tuturor, dacă nu cumva l-ați descoperit deja!

tour-eiffel-11chapeau1

Publié dans Trucuri de efect pentru un document perfect | Pas de Commentaire »

1...345678
 

projet robot |
L.DUMON |
Référentiel de Naissance |
Unblog.fr | Créer un blog | Annuaire | Signaler un abus | TRAVAUX PRATIQUES DE PHYSIQUE
| simao25
| ECO---Blog