Virgula și conjuncția „însă”

Posté par Constanta-Ecaterina Naidin le 8 décembre 2016

Am mereu tendința să izolez prin virgule conjuncția „însă” în interiorul unei propoziții. Cred că mă influențează grav internetul și Facebook unde astfel de virgule sunt foarte frecvente. Ca să nu mai uit, scriu aici cele două reguli privind punctuația aferentă acestei conjuncții:

1. Conjuncția adversativă „însă” este precedată de virgulă atunci când stabilește un raport de coordonare adversativă între două propoziții.

Exemple:

Vremea este frumoasă, însă vom rămâne acasă.

A citit cartea, însă nu a înțeles nimic.

2. În interiorul unei propoziții, conjuncția „însă” nu se izolează niciodată prin virgule.

Exemple:

Vremea este frumoasă, noi însă vom rămâne acasă.

A citit cartea, conținutul acesteia era însă prea complicat pentru ea.

 

 

 

 

Publié dans A scrie şi… a şti să scrii | Pas de Commentaire »

Când începe pluralul?

Posté par Constanta-Ecaterina Naidin le 21 février 2016

Din punct de vedere logic, pluralul ar trebui să înceapă la numărul 2. O floare, două flori, un copac, doi copaci, un punct, două puncte.

Cu toate acestea, în limba română pluralul începe mai devreme, chiar înainte de 1! Spunem și scriem frecvent „0,1 puncte”, „0,5 grame” sau „1,5 milioane”, deși ansamblul este departe de condiția logică a pluralului.

Acest mod de realizare a pluralului îi influențează pe unii francofoni români, chiar pe unii foarte titrați, care au tendința să scrie la plural substantivul din limba franceză cuantificat printr-o expresie numerică inferioară cifrei 2. Numai că, în limba franceză, pluralul începe chiar la 2, iar expresiile citate mai sus vor lua forma „0,5 point”, „0,5 gramme”, „1,5 million” în limba franceză. Așadar, fără marcă de plural pentru substantivul cuantificat.

În manuale, găsim frecvent exemple ca „1,75 mètres”, iar în documentele administrative destinate elevilor și profesorilor, editate de ISJ-uri sau chiar de Minister, barbarismele de acest gen abundă. Chiar ieri, într-un subiect de olimpiadă, am întâlnit un „1,50 tonnes”, ceea ce spune multe despre profesionalismul celor care redactează astfel de subiecte.

Acest fapt lasă să se întrevadă încă o dată precizia limbii franceze, oglindită și în articolul partitiv, și în lipsa redundanței în cazul complementelor directe sau indirecte, și în cazul pronumelor adverbiale. Poate de aceea, această limbă mereu surprinzătoare, niciodată ambiguă, rămâne atât de frumoasă.

Publié dans A scrie şi… a şti să scrii | Pas de Commentaire »

Punctele de suspensie, șapte lucruri mai puțin cunoscute

Posté par Constanta-Ecaterina Naidin le 21 février 2016

 

Sunt atât de simpatice, încât uneori vrem să le mărim numărul sau să le folosim oricum și oriunde. Ba chiar credem că știm totul despre ele. Și totuși…

1. Punctele de suspensie sunt în număr de… trei. Orice alt număr de puncte, asociat ideii de suspans, este fantezist și fără nicio semnificație.

2. Punctele de suspensie reprezintă un semn de sine stătător. În scrierea computerizată, acest semn nu se realizează tastând trei puncte unul după altul. Există un mod de realizare mult mai subtil. În Windows, activați mai întâi NUM LOCK. Apoi apăsați tasta ALT din stânga barei de spațiu de la tastatură. Mențineți această tastă apăsată și, pe panoul numeric din dreapta tastaturii, compuneți suita numerică 0133. Eliberați tastele și admirați efectul: trei puncte orizontale consecutive realizate dintr-un foc! Ăsta da suspans!

Dacă scrieți de pe telefon, luați-vă gândul de la suspans! Nu există facilitatea generării automate a celor trei puncte, cel puțin nu pe telefoanele pe care le folosesc eu…

3. Punctele de suspensie fac parte din categoria semnelor așa-zis subiective, alături de semnul întrebării și de cel al exclamării, având în vedere că acestea „traduc” un punct de vedere subiectiv, personal. Acest semn este frecvent în textele literare (lirice, epice sau dramatice) și deloc folosit în textele administrative sau juridice, unde tonul neutru, obiectiv se impune. Dacă nu mă credeți, citiți un text de lege!

Cu toate acestea, în România, textele administrative mai calcă și pe alături. A se vedea în acest sens documentele numite „ghiduri” elaborate de ministerele noastre. Începeți cu MENCȘ!

4. Punctele de suspensie au un statut privilegiat printre celelalte semne: pot să apară și la sfârșitul, și la mijlocul, ba chiar și la începutul unei propoziții.

5. Punctele de suspensie în poziție mediană sau finală se lipesc de cuvântul anterior și se despart printr-un spațiu de cuvântul următor, asemenea virgulei de punctuație sau ortografice.

6. Punctele de suspensie marchează omiterea intenționată a unui segment din discurs, oral sau scris. Când e vorba de segmentul scris, omiterea acestuia se notează prin încadrarea punctelor de suspensie între paranteze drepte, fără spații interioare de o parte și de alta: […]. La început de frază scrisă, parantezele drepte pot fi omise, iar după punctele de suspensie vom avea un spațiu, de preferință insecabil, regula fiind păstrată: fără spațiu înainte de punctele de suspensie, spațiu obligatoriu după acestea.

6. Punctele de suspensie nu se combină cu punctul final. Dacă o propoziție se încheie cu puncte de suspensie, un al patrulea punct, cel final, este inutil.

7. Punctele de suspensie nu se combină cu „etc.”. Ori e unul, ori e altul, ambele având cam același sens. Alăturarea acestora este, așadar, pleonastică.

Publié dans A scrie şi… a şti să scrii | Pas de Commentaire »

Majusculita

Posté par Constanta-Ecaterina Naidin le 21 février 2016

Acest cuvânt frumos, care pare să dea numele unei boli, caracterizează din ce în ce mai des scrierea anumitor utilizatori români care abuzează de majuscule, în ciuda recomandărilor oficiale care ne spun să le folosim cu ponderație și doar acolo unde trebuie. Această situație se datorează, pare-se, influenței limbii engleze asupra limbii române, majusculele în exces fiind vehiculate în scrierea românească fie de către traducătorii specializați în limbi străine, care nu au studiat suficient limba română, fie de către informaticienii care, deși nu au pregătire lingvistică, ajung să „scrie” mai des decât cei care au, fiind preferați în mediul de afaceri din cauza cunoștințelor informatice sau a vitezei de operare.

Faceți clic pe  imaginea de mai jos, obținută de pe site-ul unei instituții europene importante (cea mai importantă!), și veți descoperi niște majuscule subliniate care nu au suport în limba română corectă.

Majusculite

Când vine vorba despre utilizatorii români obișnuiți, unii sunt atinși de… majusculită acută, luându-și o libertate nemaiîntâlnită în folosirea acestor caractere, întrecându-i chiar și pe englezi: după semnele „două puncte”, „punct și virgulă” sau „puncte de suspensie” interne, în mijlocul propoziției sau al cuvântului, înainte de punctul final sau la sfârșitul cuvântului, după cratimă etc. Nicio regulă ortografică nu e de ajuns pentru a-i opri și niciun fel de „măsură” lingvistică nu pare a-i vindeca.

Facebook este „vehiculul” cel mai neobosit al acestor modele de proastă practică, influențând negativ scrierea celor mici (care nu au nicio treabă cu accesul minorilor pe această rețea de socializare, cum nici rețeaua și nici instituțiile statului nu au!).

Majusculita acută are și efecte, să zic așa, profanatoare. În limba română, scrierea cu majusculă inițială a pronumelor personale, a adjectivelor posesive sau a anumitor substantive, de obicei comune, este rezervată unui cerc restrâns din familia Domnului: Fiul Său, Maica Sa și cam atât. Mai sunt însă și alți „domni”: Excelența Sa, Alteța Sa etc.

Facebook ne bombardează cu „IuBește-O numai pe Ea!” sau „…, DACĂ Stie să-l IUBEASCĂ pe El, DOAR pe El!”. Și apoi tot Facebook ne ceartă că nu suntem credincioși. Eu zic să învățăm să alegem.

Publié dans A scrie şi… a şti să scrii | Pas de Commentaire »

Poziționarea tipografică a virgulei

Posté par Constanta-Ecaterina Naidin le 21 février 2016

Există mai multe tipuri de virgule: virgula semn de punctuație, virgula semn ortografic, virgula separator numeric, virgula subscrisă. Știm să le poziționăm corect? Nu din punct de vedere sintactic, ci tipografic. Internetul, unde toți am devenit „scriitori”, abundă în utilizări incorecte ale acestui semn care este considerat a fi cel mai prolific în multe sisteme lingvistice, dată fiind frecvența apariției sale în textele scrise. Descriem mai jos poziționarea corectă a virgulelor mai sus amintite.

Virgula semn de punctuație și semn ortografic se lipește de cuvântul anterior și se desparte printr-un spațiu (un blanc) de cuvântul următor.

Exemple corecte:

– virgula semn de punctuație:

M-ai sunat, Maria?

– virgula semn ortografic:

A slăbit cu chiu, cu vai.

Exemple incorecte:

M-ai sunat ,Maria?

M-ai sunat , Maria?

M-ai sunat,Maria?

A slăbit cu chiu , cu vai.

A slăbit cu chiu ,cu vai.

A slăbit cu chiu,cu vai.

Virgula separator numeric este folosită mai întâi în scrierea numerelor care au parte zecimală, pentru a separa respectivul număr de zecimalele care îi corespund. Acest tip de virgulă se numește virgulă zecimală.  Alegerea virgulei ca separator zecimal nu este universală. În sistemul anglo-saxon se păstrează punctul ca separator zecimal, în ciuda unei norme ISO care datează din 1948 ce recomandă unificarea scrierii numerelor cu zecimale prin folosirea virgulei. Astfel, numărul „pi” se scrie 3.141592 în sistemul anglo-saxon și 3,141592 în alte sisteme lingvistice, printre care și cel românesc.

Apoi, tot în sistemul anglo-saxon virgula servește drept separator pentru grupurile de trei cifre, în cazul numerelor mai mari, de la 1 000 în sus.

În toate aceste cazuri, virgula nu comportă spațiu (blanc) nici înainte, nici după. Editoarele de ecuații respectă această regulă, dar utilizatorul nefamiliarizat cu scrierea numerelor poate ezita. 

Așadar, vom scrie corect 3,2, și nu 3 ,2 sau 3, 2 sau 3 , 2.

Virgula subscrisă este virgula ce apare ca semn diacritic sub anumite litere specifice unor sisteme lingvistice precum sistemul de scriere românesc sau cel leton. În limba română, acest semn este întâlnit în cazul literelor ș, Ș, ț și Ț. Generarea lor este foarte simplă, dar nu poate fi realizată în toate sistemele de operare. Pentru Windows sunt necesare versiunile Vista și cele ulterioare. Dacă aveți o versiune anterioară, literele respective nu vor putea fi generate și nici citite, cum am văzut că se întâmplă cu textele scrise pe această platformă rulate pe calculatoare echipate cu XP. Nu mă pronunț pentru alte sisteme de operare pe care nu lucrez.

Modul în care putem genera aceste litere a fost descris aici.

Poziționarea corectă a virgulei este importantă în stabilirea exactă a numărului de caractere, de spații sau de cuvinte, luate individual sau împreună. Astfel, o virgulă izolată prin spații de o parte și de alta se transformă în cuvânt. În zilele noastre, ne-am întâlnit cel puțin o dată cu cerințe de genul „maximum 300 de cuvinte”. Acum vom ști cum se face, mai ales dacă mai aruncăm o privire și aici.

 

 

 

Publié dans A scrie şi… a şti să scrii | Pas de Commentaire »

CV Europass și scrierea lunilor anului

Posté par Constanta-Ecaterina Naidin le 19 septembre 2015

Încerc să fac un CV Europass online, dar sunt contrariată de variantele de format al datei pe care editorul dedicat le propune pentru limba română. Renunțând la variantele numerice cu bară oblică ce contravin unei norme ISO, parcă 8601, o aleg pe cea scrisă în litere, dar constat că lunile anului sunt scrise cu… literă mare la inițială.

format ora

Este o opțiune cel puțin curioasă, având în vedere că scrierea acestor substantive cu literă mică la inițială este de multă vreme reglementată oficial în lucrările de referință. Iată un extras de pe pagina online a Dicționarului explicativ al limbii române:

„Nu ni se mai pare necesară în momentul de față reluarea regulilor, încetățenite de multă vreme în limba română, potrivit cărora se scriu cu literă mică substantivele comune care denumesc popoare, zilele săptămânii și lunile anului și disciplinele de învățământ (care în unele limbi se scriu cu literă mare).”

Am trimis un mesaj administratorilor acestui site, sunt curioasă dacă vor efectua corectura necesară, căci se prea poate ca acest model de scriere greșită, difuzat pe acest site foarte accesat,  să-i fi influențat deja pe mulți români, formatul datei scris cu majusculă pentru numele lunilor calendaristice fiind foarte des întâlnit în documentele acestora.

Publié dans A scrie şi… a şti să scrii | Pas de Commentaire »

Despre site-ul profesorilor de franceză din Dolj

Posté par Constanta-Ecaterina Naidin le 7 décembre 2014

Site-ul profesorilor de franceză din Dolj „reformează” limba franceză, schimbând genul unor substantive, după cum se poate vedea în imaginea de mai jos. Reforma nu se oprește doar la gen. Dacă răsfoiești un pic paginile acestui site al  „profesioniștilor” limbii franceze din Dolj, te vei minuna de cât de departe pot merge cu această… „reformă”. A se vedea de exemplu grafia cuvântului NOËL.

Cât despre concursul în cauză, mă tot gândesc să particip și eu, deși trebuie să îmi calc pe inimă și să completez mizerabilul formular de înscriere din la fel de mizerabilul Regulament al concursului pe care organizatorii ni-l pun la dispoziție. 

http://naidin.a.n.f.unblog.fr/files/2014/12/noel-2.jpg

Publié dans A scrie şi… a şti să scrii | Pas de Commentaire »

Journée européenne des langues

Posté par Constanta-Ecaterina Naidin le 28 septembre 2014

École de Breasta – Journée européenne des langues

Școala Breasta – Ziua Europeană a Limbilor

Faisons notre poème !

 

Qu’il est beau, notre poème !

   

Enfin, le travail bien fait mérite un peu de gloire.

Publié dans Mes activités | Pas de Commentaire »

Olyfran, mereu o provocare

Posté par Constanta-Ecaterina Naidin le 16 mars 2014

Olyfran organizează Onzième Tournoi Mondial de Français par internet 2014. Tuturor celor înscriși, deși nu prea mai avem calculatoare de încredere, o să le folosim pe cele ale bibliotecii, le lansăm următoarea provocare:

Nous sommes des Cracks, des Combattants, nous sommes des OLYFRANS !

Faceți clic pentru a urmări filmulețul din spatele legăturii.

Grand succès !

Publié dans Divers | Pas de Commentaire »

SUPRIMAREA ȘI DEZACTIVAREA HIPERLEGĂTURILOR

Posté par Constanta-Ecaterina Naidin le 19 janvier 2014

Am copiat un conținut de pe o pagină de internet, evident liberă de drepturi de autor, de pe Wikipedia, de exemplu, și l-am inserat într-un document Word nou, dar avem o problemă: conținutul copiat este înțesat de hiperlegături. În documentul nou, cuvântul sau porțiunea de text afectate sunt colorate cu albastru și sunt subliniate cu o linie de aceeași culoare. În Word, un simplu Ctr + clic pe acestea ne va deschide calea spre o altă pagină sau spre alt fișier de pe internet.

Pentru că îngreuiază documentul (mai mulți KB sau MB), dar și pentru că pot genera erori în formatarea textului, există posibilitatea suprimării acestora.

Pe de altă parte, Word transformă automat în hiperlegături adresele e-mail și adresele internet. Și acest lucru poate fi eliminat.

 

Suprimarea hiperlegăturilor

Pentru a elimina aceste hiperlegături, în Word există două soluții: fie suprimăm hiperlegăturile una câte una, fie suprimăm mai multe hiperlegături sau pe toate în același timp.

Suprimarea unei singure hiperlegături

Selectăm porțiunea de text căreia i s-a atribuit o hiperlegătură, apoi, din fila contextuală Insert, alegem grupul Hyperlink și facem clic pe Remove Link. Pentru a scurta drumul, facem clic dreapta pe cuvântul sau porțiunea de text afectate de hiperlegătură, apoi clic pe Remove Hyperlink.

hyperliens

Suprimarea mai multor hiperlegături sau a tuturor hiperlegăturilor în același timp

Pentru aceasta, selectăm porțiunea de text sau tot documentul în care apar hiperlegăturile pe care dorim să le eliminăm și formăm Ctr + Shift + F9. Toate hiperlegăturile din zonele selectate vor fi dezactivate, iar secvențele scrise cu albastru vor căpăta aspectul originar al textului în care au fost inserate.

Dezactivarea creării automate a hiperlegăturilor

Pentru a nu mai fi create automat hiperlegături atunci când tastăm o adresă e-mail sau internet, va trebui să dezactivăm anumite opțiuni ale Word. Pentru aceasta, mergem în Word Options (Word 2007) sau în Options (Word 2010).

1. În coloana din stânga, facem clic pe Proofing, apoi pe butonul AutoCorrect Options…

2. În caseta de dialog care se deschide, alegem AutoFormat As You Type și dezactivăm opțiunea Internet and network paths whith hyperlinks.

3. Dezactivăm aceeași opțiune și în AutoFormat.

4. Validăm făcând dublu clic pe OK.

hiperl

Publié dans Trucuri de efect pentru un document perfect | Pas de Commentaire »

123456...8
 

projet robot |
L.DUMON |
Référentiel de Naissance |
Unblog.fr | Créer un blog | Annuaire | Signaler un abus | TRAVAUX PRATIQUES DE PHYSIQUE
| simao25
| ECO---Blog