Dubla evidențiere

Posté par Constanta-Ecaterina Naidin le 27 janvier 2019

 

Există mai multe moduri de a evidenția sau de a pune în valoare un cuvânt sau un grup de cuvinte:

– ghilimelele;

– caracterele italice;

– caracterele îngroșate (boldate);

– majusculele sau capitalele;

– sublinierea.

Folosirea corectă a acestor modalități de evidențiere face parte din portofoliul profesional al tipografilor și al editorilor. Dar, în era digitală, puțini sunt aceia care își dau seama că folosirea caracterelor de tipar presupune și aplicarea unor cunoștințe din domeniul tipografiei; cât despre editori, am văzut cazul manualelor școlare care au propagat niște modele de scriere pe care nimeni nu le-a controlat. Sau, mai degrabă, nimeni nu a știut ce și cum să controleze.

Însă nu trebuie să ai cine știe ce pregătire tipografică sau editorială ca să îți dai seama că este inutil și redundant să amesteci aceste modalități de evidențiere. Chiar când eram mici, doamna învățătoare ne interzicea să subliniem cu o linie textul închis între ghilimele, dar câți dintre noi își mai amintesc de acele lecții atât de utile și de prețioase?

Dubla evidențiere se întâlnește, din păcate, în toate tipurile de documente, unele mai pretențioase decât altele. De exemplu, în scrierea numelor instituțiilor: Liceul „Voltaire”, Școala „Mihai Eminescu”.
Eu nu folosesc ghilimele pentru a încadra numele instituțiilor. Nu se folosesc în nicio limbă civilizată în acest context și nici măcar în limba română nu ar trebui să fie folosite, pentru că ultima ediție a Îndreptarului ortografic, ortoepic și de punctuație nu are niciun paragraf consacrat acestui tip de ghilimele. Majusculele inițiale sunt suficiente pentru a sublinia importanța acestor nume. Dar unii redactori nu se mulțumesc doar cu ghilimelele, ci parazitează și niște majuscule cu ele: Colegiul Național „MARIE CURIE” sau Institutul „ION POPESCU”.

Însă cel mai frecvent caz de parazitism este cel al ghilimelelor care încadrează un text scris în caractere italice, printre care se mai ițesc și câteva caractere îngroșate. Evitarea combinării caracterelor italice cu ghilimelele ține de cunoașterea „misiunii” lor. În toate cărțile de specialitate scrie că ghilimelele și caracterele italice se concurează în privința introducerii unui citat sau a unui discurs direct. (În cărțile în limba română se vorbește despre „caractere cursive”, dar este vorba despre o eroare izvorâtă din necunoașterea diferenței dintre „caracterele cursive” și „caracterele italice”.)

Pe de altă parte, ghilimelele și caracterele italice au și „misiuni” proprii care complică foarte mult sarcina celui care vrea să le combine atunci când, de exemplu, trebuie să introducă un citat în citat sau un cuvânt străin neadaptat. 

În concluzie, ori e una, ori e alta, dar niciodată ghilimele și caractere italice la un loc.

La fel, combinarea celorlalte modalități de evidențiere nu este recomandată în afara contextelor care le autorizează (ierarhizarea titlurilor, de exemplu, nu admite combinarea majusculelor italice cu atributul bold decât în cazul unor stiluri de titlu bine definite).

Eu citesc acum o programă școlară făcută de Institutul de Științe ale Educației și mă exasperează abuzul de caractere italice parazitate de ghilimele, nici acelea introduse cum trebuie. Oare de ce vor unii să ne coboare la nivelul lor, pretinzând că ne perfecționează? Și cât vor mai fi tolerate aceste pretinse „științe ale educației”?

 

 

 

 

 

Publié dans Divers | Pas de Commentaire »

J’accuse !

Posté par Constanta-Ecaterina Naidin le 17 septembre 2017

De câteva zile, îmi tot amintesc această frază rostită cândva de Zola.

La un moment dat din viața mea am învățat să scriu cu ajutorul unei tastaturi și al unui program de editare. Am mai scris pe undeva pe aici. Mi-a fost rușine de cât de puține lucruri știam, dar am prins curaj când m-am uitat în jurul meu. Și-am tot învățat, și-am tot învățat.

Cred că știu Word mai bine decât mulți informaticieni, oricât ar protesta aceștia. Știu să folosesc comenzile propuse de fiecare filă contextuală, chiar și pe cea care nu se vede, Developper, și aproape toate taburile corespunzătoare, știu să fac macrocomenzi simple, știu pe de rost o groază de coduri ASCII. Doar două taburi îmi sunt necunoscute pentru că nu am avut nevoie de ele, am preferat să lucrez manual, dar dacă m-aș apuca, nu mi-ar fi deloc greu pentru că Word, așa cum e făcut, e mai ușor de înțeles și de manipulat de către un filolog decât de către un informatician. Poate că un informatician știe mai bine să-i utilizeze comenzile, dar un filolog înțelege mult mai repede ce e cu spațierea, cu ierarhizarea titlurilor, cu organizarea enumerărilor verticale simple sau multiple, cu înlocuirea unor elemente cu altele, cu inserarea unui cuprins sau a unei table de materii etc.

Știu suficient cât să nu mă îmbrobodească nimeni și îndeajuns cât să observ și să identific într-un document PDF greșelile informatice făcute în documentul Word inițial.

Scriu toate astea pentru că mă deranjează infatuarea acelui grup de amatoare care au confiscat limba franceză și s-au cocoțat cu ea în guvern, pretinzând că, pentru realizarea acelor programe școlare pline de greșeli, au luat ca referință CECRL. Exact ca niște domnișoare în calendar s-au uitat în acel CECRL. Și este atât de ușor de demonstrat!

Publié dans A scrie şi… a şti să scrii, Divers | Pas de Commentaire »

Profesore, ține-ți rangul și respectă titlurile!

Posté par Constanta-Ecaterina Naidin le 5 mars 2017

Dacă ești profesor, ai fost de mai multe ori în situația de a redacta un text științific necesar formării tale profesionale: un referat pentru un seminar, o lucrare pentru o sesiune de comunicări științifice studențești, o lucrare de licență sau de disertație etc.

În toate aceste cazuri, ai urmărit ca documentul final să aibă un conținut dens și o prezentare clară, coerentă și uniformă, pentru a fi citit și înțeles ușor și repede. În acest scop, ai ținut seamă de normele lingvistice ale limbii în care ai scris, iar dacă l-ai lucrat singur, cu ajutorul unui procesor de texte (Word, Writer), ai respectat normele de prezentare tipografică și funcționalitățile dispozitivului informatic utilizat.

Întotdeauna ți-a fost aproape un îndrumător din cadrul universității care ți-a oferit un model de structură pentru documentul tău, ba chiar ți-a și corectat lucrarea. Dacă ai fost atent la ce ți-a spus și ai înțeles ce a schimbat în textul tău, te vei descurca onorabil atunci când va trebui să întocmești, pe cont propriu de data aceasta, un alt document științific necesar dezvoltării tale profesionale.

Dar, în lipsa ochiului vigilent al îndrumătorului, va trebui să consulți lucrări ajutătoare, de obicei ghiduri de redactare sau de orice altceva, de exemplu Erasmus, care îți vor oferi fie informații concrete, fie un model de lucru. Fii cu mare băgare de seamă când alegi aceste lucrări! Ghidurile oferite de ISJ-uri și, din păcate, chiar de Ministerul Educației sunt foarte puțin fiabile. De exemplu, un ghid ca acesta, lansat de curând, deși ar trebui să fie un model de lucru pentru că este destinat tinerilor profesori, nu te va ajuta cu nimic, este o lucrare păcătoasă, făcută de oameni care nu par a fi citit vreodată o carte (în ciuda funcțiilor pe care și le declară cu mândrie!). Iar cel mai mare păcat al acestei lucrări este incoerența în divizarea textului și în ierarhizarea titlurilor și a subtitlurilor. Practic, această lucrare este imposibil de urmărit, dacă ești obișnuit să citești texte coerent structurate, în care titlurile și subtitlurile se ordonează frumos conform unei arborescențe prestabilite de editori și tipografi care a fost preluată de procesoarele de texte.

Pentru divizarea textului, poți arunca o privire aici. În ce privește titlurile și subtitlurile, există câteva reguli simple privind ordinea constantă pe care trebuie să o respectăm atunci când le ierarhizăm, pe care le prezentăm mai jos:

1) Majusculele precedă minusculele, așa că după un titlu scris cu minuscule nu vom mai putea folosi un titlu de nivel inferior pe care să îl scriem cu majuscule.

2) Caracterele boldate (îngroșate sau aldine) precedă caracterele normale (care pot fi și italice).

3) Capitalele mari (All caps) precedă capitalele mici (Small caps).

4) Titlurile centrate sunt superioare structural titlurilor aliniate la stânga și le precedă.

5) Talia caracterelor, numită și corp (măsurat în puncte tipografice), va fi descrescătoare, marcând astfel importanța fiecărui titlu și subtitlu în parte (Word oferă dimensiuni orientative pentru fiecare nivel de titlu ales).

6) Caracterele italice alese pentru titluri nu sunt întotdeauna acceptate de editori. Dacă le-am ales totuși, vom avea grijă ca acestea să apară după caracterele boldate și înainte de caracterele normale.

7) Dublarea atributelor de formatare (bold și italic) nu este recomandată în cazul unui titlu dintr-o lucrare științifică. Word are totuși câteva propuneri în acest sens (stiluri precum Fancy, Distinctive etc.), dar acestea nu se adresează unui text științific, ci mai degrabă ilustrărilor acestuia (o fișă de lucru), unui afiș, unui text publicitar etc.

8) Dimensiunea spațiilor dintre titlu și corpul de text marchează, de asemenea, importanța titlului.

Prezentăm mai jos și o  imagine făcută după un document Word cu ordinea pe care ar trebui, în mod general, să o respectăm atunci când ierarhizăm titlurile dintr-un text și caracterele recomandate pentru fiecare nivel de titlu, cu precizarea că unele niveluri pot lipsi din textul nostru (putem avea doar titluri de nivel 1 și 2, de exemplu), iar pentru numerotarea sau pentru literele care introduc aceste titluri, în funcție de modul de divizare a textului ales, vedeți din nou studiul despre divizarea textului. Am optat pentru imagine, deoarece această platformă nu permite realizarea capitalelor mici. Faceți clic pe imagine pentru a o mări.

titluri2

Publié dans Divers | Pas de Commentaire »

Olyfran, mereu o provocare

Posté par Constanta-Ecaterina Naidin le 16 mars 2014

Olyfran organizează Onzième Tournoi Mondial de Français par internet 2014. Tuturor celor înscriși, deși nu prea mai avem calculatoare de încredere, o să le folosim pe cele ale bibliotecii, le lansăm următoarea provocare:

Nous sommes des Cracks, des Combattants, nous sommes des OLYFRANS !

Faceți clic pentru a urmări filmulețul din spatele legăturii.

Grand succès !

Publié dans Divers | Pas de Commentaire »

 

projet robot |
L.DUMON |
Référentiel de Naissance |
Unblog.fr | Créer un blog | Annuaire | Signaler un abus | TRAVAUX PRATIQUES DE PHYSIQUE
| simao25
| ECO---Blog