Interes onorant pentru scrierea cu adevăratele semne diacritice românești

Posté par Constanta-Ecaterina Naidin le 30 août 2012

Observ că Agenția pentru Administrarea Rețelei de Informatică pentru Educație și Cercetare, situată la Iași, se informează de pe blogul meu cum să scrie cu semne diacritice românești. Foarte bine, mă bucur de acest interes, mai ales că pe site-ul dumnealor ș-urile și ț-urile nu sunt totdeauna în regulă, sunt  mai mult cu sedile decât cu virgule. Eu îi trimit la paginile domnului Cristian Secară, unul dintre puținii oameni din această țară care are atât pregătire lingvistică, fiind traducător, cred că pentru Microsoft, cât și pregătire informatică. Au multe de învățat de la acest om care a semnalat încă din 2006 posibilitatea scrierii corecte cu adevăratele litere românești.

Sfatul meu: spuneți-le operatorilor dumneavoastră că, în afară de Romanian Programmers și Romanian Legacy, există Romanian Standard. Dar spuneți-le la toți, pentru că, din câte văd eu pe site-ul dumneavoastră, numai unii știu.

Spor la treabă!

Publié dans A scrie şi… a şti să scrii, Trucuri de efect pentru un document perfect | Pas de Commentaire »

Tastatura US International și scrierea în limba franceză

Posté par Constanta-Ecaterina Naidin le 23 août 2012

Așa cum am mai spus, tastatura US International poate fi cea mai bună alegere pentru cei care vor să scrie ușor și repede în limba franceză, dar care nu au sau nu sunt obișnuiți să lucreze pe o tastatură AZERTY, tastatura utilizată de obicei de către francofoni.

Această tastatură oferă posibilitatea generării caracterelor limbii franceze cu ajutorul unor combinări de taste. Am conceput mai jos o reprezentare grafică a acestei tastaturi, reținând doar dispoziția caracterelor limbii franceze și a tastelor necesare generării lor. Am procedat la această reprezentare restrictivă pentru că este vorba de o tastatură internațională unde există și alte caractere specifice altor limbi, care pot fi ușor descoperite prin simplă apăsare a tastelor.

Tastatura US International și scrierea în limba franceză dans Tastatura US International tasta-blu

De interes pentru demersul nostru sunt tastele Alt Gr, Shift, tasta 6 și prima tastă care precede rândul cifrelor.

taste-41 coduri alfanumerice dans Trucuri de efect pentru un document perfect

Astfel, tasta Alt Gr, situată în dreapta barei de spațiu, prin combinare cu diverse taste, generează cele mai multe caractere specifice limbii franceze. Acestea sunt colorate în albastru, verde și roșu pe tastatura de mai sus și plasate în partea dreaptă a fiecărei taste, sus sau jos, pentru a fi mai ușor identificate. Cele mai multe sunt colorate în albastru. Astfel, caracterele reprezentate în partea de jos sunt generate doar din combinarea Alt Gr cu tasta în cauză, cele de deasupra sunt realizate din combinarea Shift cu Alt Gr și cu tasta în cauză. Desigur, veți recunoaște și alte caractere colorate în albastru care nu aparțin de limbii franceze, acestea au fost păstrate pentru că sunt foarte frecvente în textele obișnuite, iar identificarea poziției lor pe această tastatură ușurează munca redactorului.

Există caractere colorate în roșu. Acestea reprezintă literele accentuate cu accent circumflex, iar realizarea lor este foarte interesantă: se apasă simultan tasta Shift cu tasta 6, apoi se eliberează aceste taste și imediat se apasă litera pe care o dorim accentuată cu accent circumflex. Este vorba așadar de o combinare în două etape. Pentru majuscule, în a doua etapă, se apasă simultan Shift plus litera vizată.

În sfârșit, culoarea verde a fost folosită pentru a evidenția caracterele accentuate cu accent grav, respectiv è, à și ù, acesta din urmă fiind necesar singurului cuvânt din limba franceză în care apare: . Realizarea acestora este la fel de interesantă. Se apasă mai întâi prima tastă care precede rândul cifrelor, apoi imediat, menținând această tastă apăsată, se presează tasta corespunzătoare literei pe care o dorim accentuată cu accent grav. Pentru majuscule se va apăsa mai întâi acea primă tastă, imediat apoi Shift și, menținând aceste două taste în această poziție, se apasă în sfârșit tasta corespunzătoare majusculei accentuate cu accent grav de care avem nevoie. Ordinea este foarte importantă, altfel, de exemplu, în loc de À, se poate ajunge la Ã.

Tabelul de mai jos ilustrează combinările de taste necesare realizării celor mai multe caractere specifice limbii franceze. Acest inventar, deși foarte cuprinzător, este totuși insuficient. Nu am găsit pe acestă tastatură caracterul œ, pentru care puteți utiliza codul alfanumeric Alt + 0156, și nici caracterele ë (Alt + 137) sau ï (Alt + 139).

În plus, apostroful necesită o manipulare foarte interesantă: apăsăm tasta corespunzătoare (deși din punct de vedere informatic acest semn reprezintă primul element al unui anume tip de ghilimele)‚ vom observa că această operație nu a generat niciun semn, dar nu intrăm în panică, imediat apăsăm ușor bara de spațiu și… magie! Semnul de care avem nevoie se va așeza frumos pe pagina noastră de lucru.

Dacă mai sunt și alte caractere ce nu figurează în acest inventar, le puteți descoperi și singuri. Oricum, acest articol conține multe trucuri de efect pentru un document perfect așa că… spor la treabă!

Caracter specific limbii franceze

Combinări de taste

é

 Alt-Gr-+-E tastatura US International

É

 Shift-+-Alt-Gr-+-E-300x51

ç

 %C3%A7

Ç

 %C3%87maj

æ

z1ae 

Æ

 AE

è

 egrav1

È

 E-accent-grav

à

 a-grav

À

 Agrav

ù

 ugrave

Ù

 
Uaccent-grav1

ê

ecircumflex1 

Ê

E-accent-circ

â

 a-circum

Â

A-circ1

û


U-circ.PNG1

Û

 U-circum

ô

 O-circ

Ô

 O-circum

î

I-circ-min

Î

I-circ.-maj

Publié dans Tastatura US International, Trucuri de efect pentru un document perfect | 2 Commentaires »

Scrierea cu semne diacritice

Posté par Constanta-Ecaterina Naidin le 13 août 2012

Despre importanța și necesitatea scrierii cu semne diacritice

Scrierea cu semne diacritice este singurul mod acceptabil de scriere profesională. Opinia, dezvoltată pe teren românesc, potrivit căreia scrierea fără semne diacritice nu împiedică înțelegerea unui text denotă lipsă de respect atât față de limba română, cât și față de cititorii cărora ne adresăm. Aceste semne, atunci când există, conferă specificitate unei limbi, deci și limbii române, iar omiterea lor poate genera o lectură greoaie, o pronunțare eronată, un sens nepotrivit. Este arhicunoscut cazul sensurilor pe care le poate avea cuvântul „tata”, în funcție de prezența sau absența semnelor diacritice.

Scrierea fără litere cu semne diacritice în limba română este adeseori asociată chiar scrierii computerizate, mai precis inexistenței caracterelor românești cu semne diacritice în seturile de fonturi furnizate de programele de editare. Lucrurile au fost relativ simple pentru î și â, care există, ca semne grafice, și în franceză, unde ceea ce la noi este o „căciuliță”, acolo este un accent circumflex. În cazul lui ă a fost folosit multă vreme caracterul a cu tildă, ã, impropriu limbii române. Pentru ș și ț, scrise cu virgule și nu cu sedile, demersul a fost mult mai îndelungat și s-a finalizat cu adoptarea unui standard românesc și introducerea acestor caractere în subsetul Latina extinsă B al principalelor seturi de fonturi utilizate în realizarea documentelor. Personal, am înțeles toate etapele acestui demers citind această pagină pentru care îi sunt foarte recunoscătoare autorului, domnul Cristian Secară, a cărui preocupare pentru scrierea computerizată corectă depășeșete cu mult palidele eforturi depuse în acest sens de către instituții prestigioase care ar trebui să facă mai mult pentru reglementarea acestui tip de scriere, în condițiile în care aceasta este utilizată în toate domeniile de activitate și de către un public din ce în ce mai numeros. Și mai curioasă este atitudinea acestor instituții care, în lucrările de referință pe care le elaborează, nu descriu în detaliu semnele grafice specifice alfabetului românesc, lăsând liberă calea unor termeni care nu au nimic de a face cu știința, precum ilarul „căciuliță”. A fost nevoie de presiuni din partea companiilor IT sau a serviciilor de frontieră din Olanda (care găseau curioasă opțiunea renunțării la literele cu semne diacritice pe actele de identitate ale cetățenilor români) pentru ca o anume instituție să descrie într-un final forma românească a semnului diacritic pentru literele ș și ț (după cum ați văzut în excelenta cercetare făcută de domnul Cristian Secară) sau pentru descrierea formei ghilimelelor românești (fără a indica totuși și calea de realizare informatică a acestora).

În ce privește limba franceză, valoarea ortografică a semnelor diacritice (diferitele accente, sedila sub c și trema) este de necontestat, singura ezitare înregistrată referindu-se la accentuarea majusculelor, aceasta din cauza dificultății pe care o întâmpinau cândva tipografii în a le introduce deasupra caracterelor corespunzătoare, mulți dintre aceștia renunțând la aceste semne suplimentare, ceea ce a creat în rândul cititorilor opinia că accentuarea majusculelor (mai bine zis a literelor capitale mari) ar fi facultativă, ba chiar interzisă, într-o variantă extremă creată prin hipercorectitudine.

Pentru a scrie corect în ambele limbi în Word – 2010, în cazul de față – există mai multe soluții. Pentru deplină reușită, este esențial ca programul de editare să ruleze pe o platformă Windows de tip Vista sau o versiune ulterioaraă acesteia. Nu mă pronunț pentru alte sisteme de operare, pentru că nu am lucrat decât pe Windows.

Dacă vrem să scriem în limba franceză, putem să ne achiziționăm o tastatură AZERTY, dar, dacă nu avem o astfel de tastaură și lucrăm pe o tastatură QWERTY, putem schimba limba tastaturii pentru a obține o dispoziție a tastelor conformă modelulului AZERTY, tastatură familiară francofonilor europeni. Dacă însă ne-am obișnuit să lucrăm pe QWERTY, manipularea de tip AZERTY este greoaie. În plus, dacă avem de scris un document care cuprinde, alternativ, texte în franceză și română, AZERTY nu este tocmai cea mai bună alegere.

Personal, folosesc două moduri de scriere, ambele pe o tastatură QWERTY, prin schimbarea limbii acesteia. Astfel, dacă vreau să scriu doar în limba franceză și cu o viteză mai mare, comut limba tastaturii, engleza, pe United States-International, iar caracterele limbii franceze le obțin prin combinarea unor taste. Dacă vreau să scriu, alternativ, în română și în franceză, atunci trec tastatura pe varianta standard a limbii române (Romanian Standard), cea care permite obținerea de ș-uri și ț-uri cu virgule, nu cu sedile, iar caracaterele limbii franceze le generez cu ajutorul unor coduri alfanumerice. Este o metodă de scriere mai lentă, pentru că trebuie avute în memorie tastele românești și se pierde timp și cu formarea codurilor alfanumerice, dar, cu puțin antrenament, se poate ajunge la o viteză de lucru acceptabilă.

Schimbarea limbii tastaturii

Să parcurgem împreună pașii pentru introducerea celor două opțiuni lingvistice menționate mai sus: United States‑International și Romanian (Standard).

1. În bara de aplicații, alegeți butonul Start.

 Scrierea cu semne diacritice dans Scrierea cu semne diacritice start

2. Apoi, faceți clic pe Control Panel.

 control-panel diacritice dans Trucuri de efect pentru un document perfect

3. Alegeți Clock, Languages, and Region.

ceas-limba-si-regiune

4. Clic apoi pe Region and Language.

Region-and-language2-300x80

5. Alegeți Keyboards and Languages.

Keyboards-and-languages-300x67

6. Cu un clic, încercați Change keyboards…

change-keyboards-300x99

7. Clic pe Add… pentru a introduce o altă limbă.

 adauga-limba2-300x81

8. În lista derulantă care se deschide, alegeți English, clic apoi pe Keyboard, în sfârșit bifați opțiunea United States-International.

 US-Internaional-300x226

9. Continuați să derulați lista și alegeți Romanian, apoi clic pe Keyboard, bifați opțiunea Romanian (Standard).

Romanian-Standard

10. Validați alegerile cu OK. Ar trebui să ajungeți la o reprezentare ca cea de mai jos.

Optiunile-lingvistice2

11. Poate nu cunoașteți dispoziția caracterelor pe tastatura românească. Faceți un clic pe opțiunea Romanian (Standard). Se va deschide o casetă cu imaginea tastaturii românești care vă va ajuta să reperați poziția caracterelor  românești pe tastatura pe care lucrați, dacă nu aveți deja una românească.

tastatura-rom

 12.  Închideți caseta cu imaginea tastaturii, apoi alegeți Apply și validați cu OK. În caseta rămasă, clic din nou pe OK. Introducerea celor două opțiuni lingvistice este gata.

Dacă vreți să vă mai antrenați un pic, repetați acțiunea și introduceți și opțiunea pentru limba franceză: French (France). Nu se știe niciodată, poate vă este mai ușor cu tastatura franțuzească. Apoi verificați acolo unde există iconița pentru limbă (de obicei în bara de aplicații, cea din partea de jos a ferestrei) dacă opțiunile pe care le-ați bifat apar ca variante de comutare de la o limbă la alta. Ar trebui să aveți o imagine ca cea de mai jos, cu precizarea că eu nu am selectat și opțiunea pentru limba franceză.

 bara-de-limba

Lângă EN, pe bara de aplicații, apare și o iconiță pentru tastatură. Faceți clic pe această iconiță și veți găsi varianta United States-International. Acum, puteți începe să scrieți. Veți reuși foarte bine în română. Încercați să descoperiți pe tastatură locul caracterelor românești. Verificați caracterele ș și ț. Amândouă au virgule, nu sedile. Tocmai ați învățat un truc de efect pentru… un document perfect.

Dacă vreți să scrieți în limba franceză cu semnele diacritice specifice acestei limbi, consultați articolul Tastatura românească și scrierea în limba franceză, precum și Tastatura US International și scrierea în limba franceză.

Publié dans Scrierea cu semne diacritice, Trucuri de efect pentru un document perfect | 1 Commentaire »

Tot despre caracterele neimprimabile

Posté par Constanta-Ecaterina Naidin le 3 août 2012

Numite și marcaje de formatare, caracterele neimprimabile reprezintă mai mult decât niște simboluri grafice comparabile cu niște caractere obișnuite și vizibile doar pe ecran. Oricum li s‑ar spune, este important să știm că afișarea sau ascunderea acestora se subordonează butonului Show/Hide (Tot despre caracterele neimprimabile dans Trucuri de efect pentru un document perfect paragraf-but-e1343933375336), aceasta deoarece există și alte marcaje de formatare vizibile doar pe ecran și neimprimabile care nu sunt gestionate de acest buton, de exemplu sublinierile ondulate în culoare roșie, verde sau albastră generate de corectorul automat. Tabelul de mai jos face un inventar al celor mai folosite caractere neimprimabile gestionate de butonul Show/Hide (paragraf-but-e1343933375336 caractere neimprimabile dans Trucuri de efect pentru un document perfect).

Marcaj de formatare

Simbol grafic

Sfârșit de paragraf  Paragraf-e1343933773799 cratimă condițională
Trecere forțată pe rândul următor în interiorul aceluiași paragraf  trecere-fortata-e1343933831746 cratimă insecabilă
Tabulator
Liste verticale
 tabulator-e1343933904804 spațiu insecabil
Ancoră, marcaj pentru imagini ancora tabulator
Spațiu insecabil  spatiu-insecabil
Spațiu simplu  spatiu-normal
Sfârșit de celulă într-un tabel  sfarsit-de-celula
Întrerupere de pagină și salt la pagina următoare cu păstrarea formatării paginii  page-break
Sfârșitul unui corp de text divizat în coloane column-break1
Trecere de pe ultimul rând al unui text ce însoțește o imagine pe primul rând de sub imagine  text-wrapping
Întrerupere a unei pagini și salt la pagina următoare cu posibilitatea schimbării formatării acestei pagini section-break-Next-page
Întrerupere a unei secțiuni și crearea alteia noi pe aceeași pagină  section-break-Continuous
Întrerupere a paginii și salt la prima pagină cu soț  section-break-Even-Page
Întrerupere a paginii și salt la prima pagină fără soț section-Break-Odd-Page-300x36
Cratimă insecabilă  trait-dunion-ins%C3%A9cable
Cratimă condițională  trait-dunion-conditionnel
Subliniere ce marchează un text ascuns lorem1

 

Acestor simboluri li s-ar adăuga acoladele care încadrează anumite câmpuri (de exemplu cel care conține codul unui cuvânt indexat), cu care nu prea lucrez, un pătrățel negru ce apare în stânga unui paragraf sau a unui rând și care are, dintre toate caracterele neimprimabile, cele mai multe funcții – paragrafe solidare, rânduri solidare, rând numerotat, titlu ierarhizat –, chenarul punctat al unei note de subsol, săgeata enumerărilor verticale generate automat.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Publié dans Trucuri de efect pentru un document perfect | Pas de Commentaire »

Afișarea caracterelor neimprimabile

Posté par Constanta-Ecaterina Naidin le 25 juillet 2012

Am deschis documentul Word care apare sub forma unei prime pagini pe al cărei alb imaculat clipește doar punctul de inserare. Parametrăm documentul, îl salvăm și ne pregătim să începem să scriem. Primul lucru pe care ar trebui să îl facem, într-o ordine a importanței care nu îmi aparține, profesioniștii au stabilit-o, este  afișarea caracterelor neimprimabile (caractères non imprimables în franceză).

Numite și caractere invizibile sau ascunse, acestea se comportă exact așa cum li se spune: nu se imprimă, chiar dacă apar pe documentul în lucru. Ele pot să stârnească mirarea celor care nu le-au folosit niciodată, iar afișarea lor accidentală pe pagina de lucru poate stârni panica. Personal, când m-am „întâlnit” prima dată cu aceste semne ciudate, am crezut că mi s-a virusat calculatorul și am renunțat la întreg documentul în care acestea apăreau.

Rolul lor în formatarea textului este însă fundamental, fiind trecute de specialiști în categoria instrumentelor indispensabile realizării unui document impecabil. Practic, acestea ne ajută să ne structurăm textul, să gestionăm spațierea cuvintelor, foarte adesea a părților unui cuvânt sau a unor structuri lexicale ce nu pot fi separate prin trecerea de pe un rând pe altul, să distanțăm corpurile de text, să lucrăm cu tabulatorii etc.

Să încercăm acum să „vedem” aceste… caractere invizibile. În acest sens, căutăm în fila contextuală Home (terminologia programului Word 2010, ca și cea a Word 2007, a renunțat la termeni precum bara de meniuri sau bara de instrumente), grupul Paragraph și în interiorul său simbolul și facem clic pe butonul care îi corespunde (Afișare/Ascundere în română și Afficher toutes les marques de mise en forme în franceză) ca în imaginea următoare (unde instrucțiunile sunt, știm, în engleză):

Afișarea caracterelor neimprimabile dans Afișarea caracterelor neimprimabile paragraphe1

În caseta care explică funcția acestui buton (infobulle în franceză) ni se arată și calea de afișare a acestor caractere cu ajutorul unei comenzi de la tastatură: Ctr + *.

Pe pagina albă, imediat în dreapta punctului de inserare a apărut același simbol: ¶. Este unul dintre caracterele neimprimabile. Numai că semnificația acestuia din urmă este oarecum diferită de a celui din grupul Paragraph, care este folosit pentru a reprezenta toate marcajele invizibile, în timp ce corespondentul său în pagina de lucru marchează doar sfârșitul unui paragraf. Apăsați din nou butonul ¶ din grupul Paragraph. Simbolul pentru sfârșitul de paragraf, ¶, a dispărut de pe pagină. În felul acesta putem să afișăm sau nu aceste caractere.

Să generăm acum și alte astfel de simboluri. Activăm butonul ¶ și încercăm următoarele manipulări:

-        apăsăm bara de spațiu de mai multe ori, apoi ENTER;

-        apăsăm simultan Shift + Ctr + bara de spațiu, apoi ENTER;

-        apăsăm tasta TAB o dată, apoi ENTER;

-        apăsăm Shift, apoi ENTER.

Pe pagina noastră au „răsărit” următoarele semne grafice:

caract%C3%A8res-non-imprimables-1 dans Afișarea caracterelor neimprimabile

Fiecare dintre acestea are un rol specific. Astfel, șirul de puncte reprezintă spațiile pe care le putem obține apăsând bara de spațiu. În general, pentru a separa două cuvinte sau un semn de punctuație de cuvântul care îi urmează, trebuie să apăsăm o singură dată pe bara de spațiu, deci să obținem un singur astfel de spațiu, numit fie spațiu simplu, fie spațiu normal sau blanc. Vizualizarea acestuia în zona de lucru este de mare ajutor pentru că putem corecta, manual sau cu ajutorul unor comenzi specifice, erorile de spațiere sau de formatare.

Dar există cazuri când cerințe tipografice sau ortografice impun separarea cuvintelor sau a semnelor de punctuație printr-un alt fel de spațiu, cum este spațiul numit insecabil ce apare configurat în a doua poziție pe verticală din reprezentarea noastră. Voi încerca mai târziu să fac o descriere a funcționării celor mai folosite caractere neimprimabile.

Acum voi atrage atenția asupra faptului că fiecare apăsare a tastei ENTER a generat simbolul , numit pied-de-mouche în franceză, paragraf în română. Acesta marchează sfârșitul unui paragraf, și nu al unui rând, deși în procesarea de text un rând poate coincide cu un paragraf, iar caseta de dialog Word Count, care face diverse statistici în document, îl înregistrează chiar ca pe un rând.

În exemplul de mai jos avem două rânduri și un singur paragraf, iar Word Count ne arată clar acest lucru. Ceea ce trebuie să urmărim este ca numărul rândurilor care conțin text scris să fie egal cu numărul rândurilor pe care le inventariază Word Count. Această precizare este interesantă pentru cei care percep tarif pentru numărul de rânduri sau de cuvinte, pentru  cei care trebuie să producă un document conținând un număr prestabilit de rânduri, dar și pentru cei care vor să aibă un document elegant și aerisit.

Paragraf-numar

Pentru mai multe paragrafe, formatarea corectă va evita folosirea tastei ENTER pentru a le distanța. Astfel, între următoarele două exemple, s-a procedat corect doar în cel de-al doilea caz.

Doua-paragrafe

În acest prim exemplu avem șase rânduri numărate și doar cinci rânduri care conțin text, formatarea nu este recomandată.

Doua-paragrafe-2

În acest al doilea exemplu, numărul rândurilor scrise este egal cu numărul rândurilor numărate de Word Count, respectiv cinci, avem așadar a face cu o formatare recomandată. Cum se face acest lucru, vom vedea mai târziu.

Acum să ne amintim că ne-au mai rămas încă două semne grafice neanalizate. Săgeata este generată de tasta TAB și este interesantă în alinierea primului rând al unui paragraf, în lucrul cu tabulatorii, în marcarea listelor etc. Următorul semn grafic marchează trecerea forțată de pe un rând pe altul, în interiorul unui paragraf. Această din urmă tehnică este folosită în scrierea versurilor (într-o poezie sau un cântec), cu excluderea alinierii de tip Justify, sau a unor corpuri de text în documentele administrative (datele personale din cuprinsul unui CV, de exemplu).

Poezie

După cum putem vedea, avem cinci rânduri care au fost obținute prin trecere forțată pe rândul următor și acest lucru este evidențiat de marcatorul corespunzător, acea săgeată întoarsă spre stânga, un singur paragraf cu marcatorul aferent la sfârșitul blocului de text. Avem de asemenea ocazia să vedem și un spațiu insecabil, acel cerculeț ce apare în fața și în partea de sus a semnului exclamării, folosit atât din rațiuni informatice, acest spațiu împiedicând trecerea semnului exclamării pe rândul următor, cât și tipografice, limba franceză impunând un astfel de spațiu înaintea așa-ziselor semne de punctuație duble: semnul întrebării, semnul exclamării, punct și virgulă, două puncte, ghilimelele (care sunt semne duble, dar au un alt tip de spațiere). Sunt vizibile de asemenea spațiile simple, acestea fiind situate în partea stângă de sus a literelor mici.

Publié dans Afișarea caracterelor neimprimabile | Pas de Commentaire »

O experiență de împărtășit

Posté par Constanta-Ecaterina Naidin le 23 juillet 2012

Scrierea modernă a fost radical influențată de informatică și de echipamentele pe care aceasta le‑a dezvoltat. Acestea au pus la dispoziția publicului larg un bagaj de cunoștințe rezervat până nu demult doar editorilor, tipografilor sau machetiștilor. Fiecare posesor de computer personal se află astăzi în poziția de editor al propriilor documente, mai mult sau mai puțin sofisticate, ce reclamă cunoașterea și folosirea terminologiei și a tehnicilor  tradiționale de scriere adoptate și adaptate de programele de formatare a textului: corp de text, caractere, paragrafe, stiluri, coloane, majuscule etc.

Scriu aceste rânduri pentru că la un moment dat din viața mea am fost nevoită să învăț să gestionez funcționalitățile unui program de editare. Intram în etapa superioară a unei competiții de a cărei primă etapă reușisem să trec rezolvând o grilă cu vreo șaptezeci de întrebări dintre care greșisem patru. Era un concurs de ortografie a limbii franceze. În etapa finală trebuia să scriu după dictare un text în limba franceză, iar organizatorii ne-au transmis clar că proba se va susține pe calculator.

La început am crezut că o să fie floare la ureche, singura mea grijă era atunci că n-o să am o viteză de tastare convenabilă. Am deschis totuși câteva manuale de redactare și, odată trecută bariera limbajului, extrem de tehnic și de rigid pentru o persoană care avea o pregătire lingvistică, am intrat în panică dându-mi seama că nu știam nimic, dar absolut nimic, despre domeniul respectiv și că singura mea competență în materie de scriere la calculator, la acel moment, era să apăs tastele, plus cele câteva noțiuni deprinse în urma cursurilor TIC făcute în cadrul programelor de formare pentru cadrele didactice.

Pe de altă parte, am constatat că toate acele informații greoaie, făcute parcă doar pentru informaticieni, nu mi-ar fi fost de ajuns pentru a mă prezenta onorabil la un concurs de ortografie. Era nevoie de o armonizare a cunoștințelor lingvistice cu cele informatice, la care buchiseam de zor, iar acestora veneau să li se alăture cele din tipografie, nu foarte numeroase, dar importante, mai ales în franceză unde se întâmplă adesea ca un detaliu de natură tipografică să aibă și valoare ortografică. În plus, limba franceză are niște reguli tipografice aparte, diferite de cele în vigoare pentru limba română. Iar normele românești sunt insuficiente pentru multitudinea de probleme pe care le presupune tratarea computerizată a unui text. O situație greu de înțeles în raport, să zicem, cu externalizarea tehnicii de scriere computerizată către publicul larg.

A venit ziua concursului și organizatorii, invocând probleme tehnice, ne-au invitat să susținem dictarea… în mod tradițional, cu stiloul pe hârtie adică. Și uite așa se face că eu m-am ales, pe lângă o medalie de argint, și cu o competență sporită în domeniul scrierii computerizate, pe care nu am încetat să o perfecționez.

Toate aceste cunoștințe, de care am beneficiat oarecum forțată de împrejurări, încerc să le dezvolt aici, ca o primă schiță a unui proiect care să recenzeze câteva „trucuri de efect pentru un document perfect”, așa cum îmi place să le numesc, ilustrând atât asemănările, cât și, mai ales, diferențele dintre cele două limbi.

Îmi propun ca principala trăsătură a acestui proiect să fie „umanizarea” limbajului folosit în descrierea detaliilor tehnice, din dorința sinceră de a ușura înțelegerea acestora de către cei care nu sunt informaticieni de meserie. Spunând acestea, îmi recunosc și limitele în stăpânirea limbajului de specialitate. Sper doar să nu transmit informații eronate, iar orice disfuncție reală care îmi va fi semnalată va fi tratată ca pe un ajutor pe care voi fi încântată să îl primesc.

Programul pe care voi lucra este Word 2010, varianta noncomercială în limba engleză, foarte asemănătoare cu cea pentru Word 2007, iar exemplele pe care le voi folosi vor fi extrase din texte care îmi aparțin sau, dacă va fi cazul, din texte libere de drepturi de autor de pe internet, citând bineînțeles sursa de proveniență. Limba engleză a programului ar putea vulnerabiliza acest proiect, dar voi căuta, pe cât posibil, să marchez corespondențele în limbile franceză și română, iar atunci când voi avea o variantă în limba franceză voi reface exemplele. Știu că unii informaticieni mi-ar putea reproșa că nu știu să schimb limba programului, se pare însă că această facilitate există doar pentru versiunea profesională, mai scumpă, pentru versiunea Word pe care lucrez eu facilitatea schimbării limbii necesită cumpărarea unui instrument lingvistic de specialitate.

Publié dans O experiență de împărtășit, Trucuri de efect pentru un document perfect | Pas de Commentaire »

123
 

projet robot |
L.DUMON |
Référentiel de Naissance |
Unblog.fr | Créer un blog | Annuaire | Signaler un abus | TRAVAUX PRATIQUES DE PHYSIQUE
| simao25
| ECO---Blog