Selectarea și formatarea elementelor unei liste

Posté par Constanta-Ecaterina Naidin le 10 mars 2013

Atunci când tastăm, la începutul unui rând, Shift + *, apăsând imediat bara de spațiu o singură dată, Word introduce automat un jalon enumerativ ca în imaginea de mai jos.


Selectarea și formatarea elementelor unei liste dans A scrie şi… a şti să scrii jalon-enumerativ

Dacă apăsăm o dată pe Enter, vom obține un alt jalon de același tip, dacă apăsăm a doua oară, șirul jaloanelor enumerative se va întrerupe.

Word dispune însă de foarte multe astfel de jaloane pe care le găsim în grupul Paragraph sub numele de Bullets, Numbering sau Multilevel List. Acestea sunt folosite pentru a introduce fie o diviziune a unui text, fie o enumerare verticală. Cele mai multe dintre aceste simboluri pot fi introduse automat, la fel ca și cerculețul îngroșat de mai sus, numit „bulină” în lucrările de specialitate.

Să ne amuzăm puțin descoperind aceste jaloane enumerative, formând următoarele combinații de taste, urmate de o singură apăsare pe bara de spațiu și, atenție, numai în fața unei mărci de paragraf cu care începe un rând nou (sau, mai bine zis, în limba Word, un paragraf nou) și doar pe tastatura English:

-        A. + bara de spațiu

-        1. + bara de spațiu

-        a. + bara de spațiu

-        1) + bara de spațiu

-        a) + bara de spațiu

-        – + bara de spațiu

-        Alt +0150 + bara de spațiu

-        Alt + 0151 + bara de spațiu

-        Shift + > + bara de spațiu

Ca să obținem efectul dorit activăm mai întâi caracterele neimprimabile, (¶), apoi apăsăm de mai multe ori pe tasta Enter (cel puțin de nouă ori, dar, preventiv, apăsați de mai multe ori) pentru a obține mărcile de paragraf necesare inserării fiecărui jalon enumerativ. După aceea, poziționăm cursorul în fața primei mărci de paragraf și executăm prima combinare de taste, respectiv A. (litera „a” mare urmată imediat de punct) plus o singură apăsare pe bara de spațiu.

creare-jaloane enumerare verticală dans Trucuri de efect pentru un document perfect

După ce am realizat această combinare, ne mutăm imediat la marca de paragraf următoare, fără a apăsa tasta Enter, caz în care șirul s-ar întrerupe și am avea nevoie de manipulări suplimentare. Ar trebui să obținem o serie de jaloane enumerative ca cea de mai jos:

jaloane-automate jalon enumerativ

Observăm că ultimele jaloane nu s-au aliniat la același nivel cu celelalte, aceasta deoarece Word distribuie automat fiecare jalon la nivelul pe care ar trebui să îl ocupe într-o enumerare multiplă, de aici înțelegând că există și o ierarhizare a enumerării verticale, stabilită de către tipografi și preluată de programele de editare, în cazul nostru de procesorul Word.

Înainte de a aborda acest subiect, să încercăm să aducem toate jaloanele la același nivel. Pentru aceasta, vom încerca o manipulare nouă, anume selectarea elementelor unei liste în vederea formatării acestora. Pentru aceasta, nu încercăm în zadar să selectăm șirul de jaloane după metoda cunoscută, nu vom face decât să stricăm ordinea pe care am stabilit-o cu destulă greutate. Ca să facem o selectare corectă, încercăm două metode:

 1. Poziționăm cursorul în fața mărcii de paragraf care urmează primului jalon din serie (în acest caz A.), facem clic stânga, selectăm marca de paragraf, apoi deplasăm acest cursor în jos până la ultimul element, vom observa că elementele selectate sunt chiar mărcile de paragraf, ceea ce ne mai convinge încă o dată de necesitatea lucrului cu caracterele neimprimabile la vedere.

2. Poziționăm din nou cursorul în fața primei mărci de paragraf din dreapta primului jalon din serie, apoi apăsăm Shift și, menținând această poziție, apăsăm și tasta săgeată dreapta din panoul cu săgeți, exact ca pentru a face o selectare obișnuită. Vom observa că am selectat acea marcă de paragraf, apoi, menținând tasta Shift apăsată, continuăm să apăsăm tasta săgeată dreapta care va efectua o selectare în jos a tuturor mărcilor de paragraf din dreptul elementelor care formează lista noastră.

Oricare ar fi metoda pe care o vom adopta în vederea selectării, va trebui să ajungem la un rezultat asemenea celui din imaginea următoare:

jaloane-selectate

Pentru a aduce elementele introductive ale listei la același nivel, activăm caseta Paragraph și fixăm la 0 (zero!) valorile pentru indentarea Left și Hanging.

selectare-jaloane

Validăm apoi cu OK și vom obține alinierea pe care am dorit-o.

jaloane-aliniate

Prin acest exercițiu, am învățat cum să selectăm jaloanele enumerative ale unei liste verticale în vederea formatării acestora, prima operație în acest sens fiind alinierea. 

Această tehnică funcționează totuși doar pentru jaloane, dar în practică acestea nu apar singure, ci urmate de textul pe care îl introduc. Să vedem acum ce se întâmplă cu tehnica abia dobândită pornind, de data aceasta, de la o listă foarte simplă, cu trei elemente și jaloane enumerative de tip cifre arabe urmate de paranteze care permit introducerea elementelor enumerate prin litere minuscule. În momentul în care vom crea lista noastră, Word va distribui automat elementele listei în interiorul paginii, fiind afectate valorile de indentare Left și Hanging.

1-lista-1

După cum se poate vedea, în documentul Word pe care am lucrat, am ales ca aceste valori să fie afișate în Inches, dar, dacă aveți alte preferințe, puteți opta și pentru alte unități de măsură (centimetri, milimetri, pica, points) urmând calea Options Advanced Display Show measurements in units of, iar imaginea de mai jos vă oferă o pistă de lucru pentru setarea unităților de măsură care vor fi afișate de riglă și care vor servi la stabilirea tuturor măsurătorilor (verticale sau orizontale) efectuate în document.

2-unitate-masura

Revenind la lista noastră, trebuie să amintim că normele de prezentare a unui document recomandă ca elementele unei liste verticale (simple sau multiple) să fie aliniate la același nivel cu prima literă a primului cuvânt al enunțului precedent (cel care introduce lista), iar dacă acesta are mai multe rânduri, alinierea se va face tot în funcție de prima literă a primului cuvânt al enunțului introductiv, această precizare fiind făcută pentru cazurile în care se alege o indentare de tip First line. Nu este cazul acestui material, unde am optat pentru evidențierea paragrafelor prin spațiere verticală.

Ca să ne conformăm acestei reguli de prezentare, va trebui așadar să schimbăm valorile de indentare. Numai că întâmpinăm o mică problemă: jaloanele enumerative sunt urmate de elementele pe care le introduc și… nu mai pot fi selectate după tehnica abia învățată. Însă odată selectate, efectul va fi cel descris mai sus, adică vom putea să lucrăm doar asupra acestor jaloane. Selectăm așadar mărcile de paragraf corespunzătoare fiecărui element al listei, cel mai ușor cu mouse-ul, începând cu prima marcă de paragraf și apoi, apăsând Ctr, selectăm și celelalte două mărci de paragraf.

3-lista-jaloane-select

În caseta Paragraph fixăm la 0 (zero) valorile de indentare Left și Hanging. Efectul se poate vedea în imaginea de mai jos:

jaloane-selectate-0

Într-adevăr, lucrul asupra mărcilor de paragraf a aliniat jaloanele conform normelor de prezentare, însă distanța dintre jaloane și elementele pe care acestea le introduc este prea mare, așa că procedăm la o nouă selectare, de data aceasta a elementelor listei, cuprinzând sau nu mărcile de paragraf, și revenim la valoarea Hanging inițială (0.25″).

5-lista-hanging-initial

Distanța se va micșora și lista noastră va reflecta în sfârșit conținutul normelor de prezentare a unui document.

6-lista-fin

Publié dans A scrie şi… a şti să scrii, Trucuri de efect pentru un document perfect | Pas de Commentaire »

DIVIZAREA UNUI TEXT

Posté par Constanta-Ecaterina Naidin le 2 mars 2013

Aflată în strânsă legătură cu enumerarea verticală, divizarea unui text de o anume întindere vizează identificarea, izolarea și evidențierea  părților sale componente în vederea unei prezentări clare și coerente, care să permită cititorului o lectură fără dificultate.

Pentru limba română, acest aspect este foarte puțin reglementat oficial, găsind câteva trimiteri doar în ghidurile de redactare elaborate de facultăți pentru lucrările specifice programelor de studii dezvoltate în cadrul acestor instituții.

În cazul altor limbi, preocuparea pentru o exprimare lingvistică de calitate, manifestată în toate sferele de activitate, chiar și în viața privată, a condus la elaborarea unei structuri uniforme aplicabile aproape oricărui tip de text. Modelele de structurare prezentate mai jos sunt inspirate din lucrările de specialitate vizând divizarea unui text în limba franceză, care coincid, până la un punct, cu cele elaborate pentru limba engleză (jaloanele introductive nu corespund în cele două limbi) și care ar putea fi ușor extinse la limba română, dacă instituțiile care se ocupă de normalizarea limbii române și-ar face datoria și nu ar lăsa la voia științei informaticienilor organizarea unui text.

Astfel, structura unui text, identificabilă la suprafața unui document, cuprinde: titluri, părți, capitole, secțiuni, paragrafe, puncte etc. În redactarea computerizată, se va urmări ca, în principiu, structura de suprafață să coincidă cu structura de profunzime. Resursele puse la dispoziție de un procesor de text precum Word fac posibilă identitatea titlurilor, a paragrafelor și a secțiunilor, acestea putând coincide cu părțile și capitolele unui text de amploare sau putând să le includă. Cuprinsul generat automat va trebui să reflecte această structurare.

Pentru divizarea unui text, se utilizează unul dintre cele două sisteme de mai jos:

–        sistemul tradițional,

–        sistemul numeric internațional.

A. SISTEMUL TRADIȚIONAL

Numit și clasic sau literar, acest sistem utilizează ca elemente introductive, într-o ordine descrescătoare ce marchează importanța fiecărei părți componente, cifre și litere, în succesiunea următoare:

–        cifre romane,

–        litere majuscule,

–        cifre arabe,

–        litere minuscule italice.

1. PUNCTUAȚIA ASOCIATĂ ELEMENTULUI INTRODUCTIV

Fiecare element introductiv poate fi urmat sau nu de un semn de punctuație, inventarul acestora fiind restrâns, iar distribuția bine reglementată, astfel:

a) Cifrele romane cunosc următoarea distribuție:

I

sau

I.

sau

I. –

II

II.

II. –

III

III.

III. –

 

Linia care urmează punctului ce însoțește cifra romană este o linie de pauză (cunoscută și ca en dash, realizabilă cu ajutorul codului ASCII zecimal Alt + 0150).

b) Literele majuscule urmează același model de prezentare:

A

sau

A.

sau

A. –

B

B.

B. –

C

C.

C. –

c) Cifrele arabe au o distribuție mai largă:

1

sau

1.

sau

1. –

sau

1)

sau

2

2.

2. –

2)

3

3.

3.

3)

Pentru caracterul º (Masculine Ordinal Indicator) a fost folosit codul ASCII zecimal Alt + 167.

d) Literele minuscule au o distribuție mai restrânsă și sunt formatate cu atribut italic:

a.

sau

a)

b.

b)

c.

c)

Folosite în același fel în enumerarea verticală, și chiar și în cea orizontală, literele mici formatate cu atribut italic au o particularitate interesantă: semnul de punctuație care le urmează, punctul sau paranteza, nu este italic, ci normal, ceea ce face foarte dificilă realizarea unei enumerări verticale cu ajutorul listelor oferite de Word, acesta aplicând aceeași formatare întregii suite de caractere folosite ca element introductiv al unei liste, adică, în cazul acestor jaloane, atât litera, cât și paranteza sunt normale, ceea ce impune, pentru o prezentare cât mai elegantă, realizarea manuală a enumerărilor verticale introduse prin litere minuscule.
Să notăm, de asemenea, că literele mici urmate de punct sunt folosite mai ales în scrierea anglofonă.

2. NATURA LITEREI FOLOSITE DUPĂ ELEMENTUL INTRODUCTIV

Litera cu care începe primul cuvânt al fiecărui element dintr-o enumerare verticală se alege în funcție de tipul jalonului introductiv și de lungimea enunțului enumerat, astfel:

a) Cuvântul care urmează unei cifre romane, unei litere majuscule, unei cifre arabe sau unei litere minuscule, acestea fiind urmate la rândul lor de punct, începe întotdeauna cu majusculă, chiar și în cazul în care punctul este urmat de o linie de pauză, ca în modelul de mai jos:

                                                            I. Majusculă

                                                            I. – Majusculă

                                                            A. Majusculă

                                                            A. – Majusculă

                                                            1. Majusculă

                                                            1. – Majusculă

                                                            a. Majusculă

                                                            a. – Majusculă

b) Cuvântul care urmează unei cifre arabe sau unei litere minuscule, urmate de data aceasta de o paranteză, începe, la alegere, cu o majusculă sau cu o minusculă, astfel:

                                                            1) Majusculă sau minusculă

                                                            a) Majusculă sau minusculă

În acest caz, se ține seama și de lungimea elementului enumerat. Dacă sunt fraze complete, se utilizează o majusculă, dacă sunt enunțuri scurte, se folosește o minusculă.

c) Cuvântul care urmează abrevierii unui numeral adverbial ordinal (primo, secundo sau în primul rând, în al doilea rând) începe cu o minusculă:

                                                            1º minusculă

                                                            2º minusculă

Structura prezentată mai sus este orientativă, căci se poate întâmpla să creăm un text în care să nu apară toate cele patru niveluri descrise fie pentru că renunțăm la unul dintre aceste niveluri, fie pentru că introducem niveluri în plus. De exemplu, în textele normative apar jaloane enumerative de tipul i., ii. sau (a), (b), subordonate unuia dintre nivelurile descrise mai sus. Se poate spune că în acest caz  intrăm deja pe terenul enumerărilor verticale care, preluând o parte dintre elementele introductive descrise, utilizează și alt fel de jaloane enumerative, precum linia de pauză, bulina sau alte semne grafice specifice (săgeți, pictograme etc.). Atunci când ne vom structura textele, va trebui să fim atenți să nu ajungem la barbarisme precum cele de mai jos:

                                                            A)

                                                            1º

                                                            I.

                                                            a.

                                                            1.

Din păcate, documentele oficiale, mai ales cele elaborate de MECTS, abundă în astfel de structurări incorecte, singura scuză pe care ar putea-o invoca fiind că „la noi, merge și așa”. Prezentăm mai jos o captură de ecran făcută după un document MECTS, respectiv un subiect pentru Olimpiada națională la limba franceză.

DIVIZAREA UNUI TEXT dans A scrie şi… a şti să scrii division

Documentul, în aparență corect, conține foarte multe greșeli, inacceptabile pentru nivelul științific al competiției. Să observăm mai întâi greșelile de divizare a textului, marcate sau încadrate de culoarea roșie. Astfel, câteva diviziuni introduse prin cifre arabe se subordonează unui jalon enumerativ de același fel, respectiv tot o cifră arabă. Incorect! Apoi, tot o cifră arabă introduce două subdiviziuni marcate cu litere majuscule. Este incorect pentru că literele majuscule introduc un nivel de text superior celui introdus de cifre arabe.

Apoi, se pot vedea câteva greșeli de spațiere, respectiv lipsa spațiului insecabil înaintea semnelor de punctuație duble: semnul întrebării, semnul exclamării, două puncte. Greșeala este cu atât mai gravă, cu cât spațierea este corect realizată în textul suport al subiectului, un document autentic în limba franceză.

Dar, ca profesor de limba franceză, cele mai grave îmi par greșelile de formulare a cerințelor sau a răspunsurilor. Astfel, o întrebare clară precum Quel est le sens des phrases suivantes este urmată de… semnul două puncte. Așa ceva nu este permis, domnilor și doamnelor din Minister. La fel în cazul răspunsului Si, pourquoi pas, urmat în mod inexplicabil de… semnul exclamării. Pourquoi pas, onorate MECTS, este o întrebare, urmată întotdeauna de semnul întrebării. 

Să adăugăm acum și cireașa de pe tort, litera p utilizată în multe documente MECTS, dar parcă mai mult în cele pentru limba franceză, ca abreviere pentru point, adică punct în română. Ca să ne dea o dovadă în plus de lipsă de profesionalism, MECTS folosește pentru scrierea acestei așa-zise abrevieri patru grafii diferite:

– litera p urmată de punct abreviativ;

– litera p fără punct abreviativ;

– litera p despărțită printr-un spațiu de expresia cifrată cuantificatoare;

– litera p lipită de expresia cuantificatoare.


Imaginea de mai jos ilustrează toate aceste moduri de scriere, dovedind că autorii de subiecte olimpice au carențe în pregătirea lingvistică, ignorând cu desăvârșire faptul că o abreviere are o formă unică în orice context ar fi folosită.

litera-p divizare text dans A scrie şi… a şti să scrii


B. SISTEMUL NUMERIC INTERNAȚIONAL

Numit și sistemul modern sau științific, acest sistem utilizează așa numita numerotare zecimală care se realizează doar cu cifre arabe ce marchează arborescența titlurilor și subtitlurilor, a diviziunilor și subdiviziunilor unui text. Acest sistem facilitează gestionarea unui document de dimensiuni mai mari. Numerotarea începe la 1 (și nu la 0), iar limita recomandată pentru numărul nivelurilor este de patru, la fel ca și numărul cifrelor care se succed una alteia.

Cifrele pot fi urmate de un punct, dar există o normă ISO (Organizația Internațională pentru Standardizare) ce recomandă ca punctul să fie folosit doar pentru a separa cifrele între ele, și nu pentru a urma unei cifre folosite izolat sau ultimei cifre dintr-o serie. Întâlnim așadar două modele:

1.

sau

1
1.1. 1.1
1.1.1. 1.1.1
1.1.1.1. 1.1.1.1
1.2. 1.2
1.2.1. 1.2.1
1.2.2. 1.2.2
2. 2

În interiorul textului astfel divizat, putem folosi și alte elemente grafice (diferitele linii, specifice redactării francofone, bulina, specifică redactării anglofone, pătratul, rombul etc.)  pentru a marca subdiviziuni ale textului, având grijă ca prezentarea să rămână clară, coerentă și uniformă. Pentru a echilibra statisticile, este bine să fie folosite simboluri, iar nu caractere, în acest ultim caz fiind vorba de dublă contorizare.

 

 

Publié dans A scrie şi… a şti să scrii | Pas de Commentaire »

Codurile Unicode (hex) și ASCII (hex)

Posté par Constanta-Ecaterina Naidin le 24 février 2013

În documentul Word atașat articolului Tastatura românească și scrierea în limba franceză am descris cum putem genera și folosi un cod ASCII (zecimal), considerând acest cod foarte util, mai ales că îl putem folosi atât în Word, cât și pe internet, de multe ori indiferent de limba tastaturii pe care o folosim.

Fereastra Symbol din Word ne prezintă însă încă două coduri, codul Unicode (hexazecimal) și codul ASCII (hexazecimal).

Codurile Unicode (hex) și ASCII (hex) dans A scrie şi… a şti să scrii unicode


Fără a avea pregătire în informatică și vorbind ca simplu utilizator, doar pe baza observației, se poate constata că expresia codată a unui caracter în Word este aceeași, atât în ASCII (hexazecimal), cât și în Unicode (hexazecimal), singura diferență fiind aceea că Unicode (hex) ne oferă o paletă mai largă de caractere. Imaginile de mai sus ne arată că cele două coduri sunt identice pentru caracterul A, dar se întâmplă la fel și pentru alte caractere.

Să vedem cum funcționează aceste coduri în Word pentru că, trebuie să precizăm, deși aceste coduri apar și în ferestrele Symbol din Excel și PowerPoint, generarea caracterelor cu ajutorul acestor coduri pare a funcționa doar în Word și doar în fonturile care conțin caracterul respectiv. În mod sigur, informaticienii știu  mai multe despre aceste două coduri.

În acest moment al demersului nostru, alegem mai întâi caracterul pe care dorim să îl generăm, de exemplu é, pe care eu l-am generat aici cu un cod ASCII (zecimal), respectiv Alt + 130 .

Fereastra Symbol ne arată codul acestui caracter în Unicode, respectiv 00E9. Dacă vom verifica ASCII (hex), vom vedea același cod.

unicode-e1 Unicode dans Trucuri de efect pentru un document perfect

Pentru a obține caracterul astfel codat, tastăm suita 00E9 apoi, imediat, tastăm Alt + X, acest Alt + X fiind, se pare, secretul celor două coduri. Vom obține astfel caracterul é, pe care, din păcate, aici, pe această platformă, nu îl pot obține cu Unicode (în mod sigur pentru că nu știu mai multă informatică). Mai trebuie să precizez că la început de propoziție nu este nevoie de majuscule în acest cod, dar, dacă apar în cuprinsul expresiei codificate, este mai bine să formăm acele majuscule, deși o să ne ia mai mult timp la tastare.

Gata, acum știm să folosim toate cele trei coduri în Word, rămâne doar să ne hotărâm la care ne vom fixa, cred că pentru Unicode este nevoie de multă putere de memorare.

Publié dans A scrie şi… a şti să scrii, Trucuri de efect pentru un document perfect | Pas de Commentaire »

Segoe UI Symbol – un font util profesorilor de limbi străine

Posté par Constanta-Ecaterina Naidin le 23 février 2013

Exercițiile pe care le realizăm pentru elevii noștri cuprind foarte multe imagini, vizualizarea acestora ușurând înțelegerea noțiunilor cu care lucrăm. Pentru aceste imagini apelăm adesea la biblioteca ClipArt a procesorului Word sau la bănci dedicate de pe internet (obligatoriu gratuite), dar găsim câteva pictograme interesante și în seturile de fonturi Wingdins sau Webdings, pictograme care funcționează ca niște caractere (litere)  și cu care putem lucra mult mai ușor decât cu o imagine.

Recent am descoperit însă un font care conține mult mai multe astfel de caractere. Este vorba de fontul Segoe UI Symbol care, în subsetul Extended Charcters-Plane 1, ne pune la dispoziție o serie de pictograme grupate în teme precum „haine”, „alimente”, „animale”, „sport” etc. Pentru a accede la acest subset, derulăm lista fontului până spre capăt, subsetul respectiv reprezentând ultima secțiune a acestuia. Să reținem de asemenea că aceste fonturi nu apar decât în Unicode (hex), pentru care, la fel, derulăm lista codurilor din dreapta jos a casetei Symbol.


Segoe UI Symbol – un font util profesorilor de limbi străine dans Trucuri de efect pentru un document perfect subset-segoe

Aceste pictograme pot fi formatate asemenea oricăror caractere, respectiv culoare, dimensiune, scriere boldată (aldină) sau italică, subliniere, efect de text etc. Iată mai jos o poză a câtorva astfel de caractere, unele dintre acestea având, după formatare, o altă culoare decât cea originală.

 

segoe1 dans Trucuri de efect pentru un document perfect

În plus, funcțiile sporite de prelucrare a imaginii pe care ni le oferă Word 2010 permit transformarea acestor caractere în imagini pe care le putem personaliza după preferințele fiecăruia dintre noi. Postez mai jos două astfel de imagini pe care m-am amuzat să le creez pornind de la acest font, Segoe UI Symbol, a cărui descoperire sunt bucuroasă să o împărtășesc tuturor, dacă nu cumva l-ați descoperit deja!

tour-eiffel-11chapeau1

Publié dans Trucuri de efect pentru un document perfect | Pas de Commentaire »

Cele mai frumoase scurtături

Posté par Constanta-Ecaterina Naidin le 20 février 2013

Pentru a ne ușura munca, apelăm de multe ori la scurtături care ne conduc mai repede la anumite rezultate,  câștigând atât timp, cât și confort, căci aceste scurtături se fac de obicei de la tastatură, fără a mai folosi mouse-ul, deși cele mai multe au și o „corespondentă” ce presupune utilizarea acestuia.

Cu toții cunoaștem efectul combinărilor de taste CTR + C și CTR + V, folosite mai des decât corespondentele lor accesibile cu ajutorul mouse-ului.

Printre scurtăturile realizate cu ajutorul tastaturii, am descoperit însă unele al căror efect este de‑a dreptul neașteptat, spectaculos adeseori și interesant în majoritatea cazurilor, pe care voi încerca să le descriu mai jos.

Inserarea rapidă a unor săgeți

Fonturile Wingdings, Webdings și, așa cum am arătat, Segoe UI Symbol ne oferă o colecție de pictograme care au coduri specifice – Symbol hex – care se suprapun până la identitate peste cele ale caracterelor obișnuite (litere, cifre, semne de punctuație sau ortografice). Aceasta face ca generarea acestora să fie greoaie:  fie le inserăm din fereastra Symbol, fie facem o macrocomandă prin care să punem în relație un caracter obișnuit cu pictograma care-i corespunde în aceste fonturi (același cod, aceeași poziție în tabelul Symbol), fie afișăm fontul și formăm codul (ASCII) corespunzător. Destul de complicat…

Pentru câteva săgeți însă există în Word o cale mai rapidă. Scurtăturile pe care le descriu se realizează foarte bine pe tastatura English, US sau US International, pentru tastatura RO vom folosi tasta Alt Gr, dar, din păcate, funcționează doar în Word și în PowerPoint, poate și în alte programe ale suitei Office, dar nu pe această platformă. Așa că vă las bucuria de a le descoperi.

Tastați  următoarele caractere:

–> (cratimă, cratimă + >)

<– (< + cratimă, cratimă)

==>

<==

 <=>

Pentru tastaura RO:

–Alt Gr+>

Alt Gr + <–

== Alt Gr + >

Alt Gr + <==

Alt Gr + <=Alt Gr +>

Pentru ultimele două săgeți, procedura este un pic mai greoaie, pentru că după ce am tastat primul semn = (egal) după semnul < (mai mic), adică suita <=, Word transformă imediat semnul < (mai mic) în ≤ (mai mic sau egal cu zero). Ca să trecem peste acest impediment, formăm imediat după apariția semnului ≤ (mai mic sau egal cu zero) Ctr + Z, apoi din nou tastăm semnul = (egal). Vom obține săgeata pe care ne-am propus-o. În PowerPoint nu este nevoie să formăm Ctr + Z. Procedăm la fel și pentru ultima săgeată.

Inserez totuși o poză a săgeților la care ar trebui să ajungem.

Cele mai frumoase scurtături dans A scrie şi… a şti să scrii sageti

Scrierea rapidă a câtorva caractere speciale

Caracterele speciale © (copyright), ® (marcă înregistrată pe lângă un organism specific dintr-o țară, de obicei la Registrul Comerțului, sau OSIM la noi) și (marcă neînregistrată la Registrul comerțului dintr-o țară, dar care indică folosirea exclusivă a acelei mărci și faptul că unul dintre termenii care compun marca este înregistrat) pot fi realizate în mai multe feluri: inserare din fereastra Symbol, combinare de taste, coduri (ASCII și Unicode), dar în Word le putem genera mult mai ușor folosind următoarele scurtături:

© – tastăm (c);

® – tastăm (r);

™ – tastăm (TM), adică tm între paranteze, se pare că această scurtătură funcționează și pe această platformă.

Nici nu vom termina bine de tastat a doua paranteză, că aceste caractere se vor așeza frumos pe pagina noastră de lucru. Să reținem totuși și niște coduri ASCII (zecimal):

© – Alt + 0169

® – Alt + 0174

™– Alt + 0153

 

 

Scrierea în litere a unui număr

În limba franceză, scrierea unui număr cu ajutorul literelor este destul de dificilă, pe de o parte din cauza sistemului lipsit de uniformitate în compunerea elementelor unui număr, pe de altă parte din cauza prezenței sau absenței cratimelor în interiorul cuvintelor care transcriu o expresie cifrată, în ciuda încercării Rectificărilor ortografice de extindere a cratimei la toate numerele, mari sau mici, sau din cauza prezenței sau absenței mărcii de plural s.

Pentru depășirea acestei dificultăți, procesorul Word ne propune o soluție foarte simplă care funcționează o dată pentru limbile care sunt instalate pentru a fi accesate de la tastatură, a doua oară pentru limbile care au un corector ortografic și gramatical instalat în sistemul de exploatare, în cazul de față, Windows, fără a fi nevoie ca aceste limbi să fie instalate și pe tastatură. Aceste limbi se mai numesc și limbi de editare și le vom recunoaște pentru că sunt marcate cu simbolul  symbole-abc butonul Windows dans Trucuri de efect pentru un document perfect. Limba de editare nu influențează limba tastaturii, nici nu o înlocuiește, ci reprezintă doar un complement al acesteia care ne va ajuta să corectăm documentele din punct de vedere ortografic și gramatical.

Astfel, sistemul de operare cu care lucrez are instalat un corector ortografic și gramatical pentru limbile engleză, franceză și spaniolă, iar tastatura este setată pentru engleză și română. Asta înseamnă că scurtătura care urmează a fi descrisă poate să transcrie un număr în litere în toate cele patru limbi menționate.

Să alegem așadar să transpunem în litere două numere, să zicem 3 000 și 73 în aceste patru limbi.

Pentru aceasta, parcurgem următoarele etape:

1. Afișăm caracterele neimprimabile și poziționăm cursorul în fața unei mărci de paragraf.

1-numar cardtext

2. Setăm limba de editare a textului pentru una dintre cele patru limbi, să zicem limba franceză. În acest scop, activăm fila Review, apoi derulăm lista Language din grupul Language și alegem Set Proofing Language.

set-proofing-language linie orizontala

Dacă tot am ajuns aici, să aruncăm o privire asupra celor trei puncte ce urmează denumirii acestei opțiuni. În Word, aceste trei puncte consecutive, distribuite orizontal, cărora le putem spune și puncte de suspensie, ne atrag atenția că activarea acelei opțiuni va antrena apariția unei casete de dialog. Ceea ce se va și întâmpla, de altfel.

3. În caseta de dialog care se deschide, bifăm opțiunea French (France), care este marcată cu simbolul corectorului ortografic, apoi validăm cu OK.


french-france scurtături

Urmăm apoi pașii următori:

–        formăm Ctr + F9, se va deschide un câmp încadrat de binecunoscutele acolade, în interiorul cărora va trebui să introducem formula{ = Num\*cardtext}, unde Num va fi înlocuit cu numărul care ne interesează;

–        particularizăm la situația noastră, completăm câmpul înlocuind Num cu 3 000, fără să uităm că această înlocuire se face în interiorul câmpului generat de Ctr + F9;

cardtext-particularizare ©

–        apăsăm F9, în timp ce ne aflăm tot în interiorul câmpului.

Rezultat: trois mille. Adică forma corectă din punct de vedere ortografic a acestui număr, precizare interesantă în special pentru utilizatorii români care au tendința să adauge cuvântului „mille”  un -s, marcă de plural, după modelul limbii române unde substantivul „mie” variază în număr, respectiv „mii”.

Repetăm operația, parcurgând etapele descrise mai sus, vom obține soixante-treize pentru 73. Schimbăm apoi, pe rând, limba și vom ajunge la trei mii și șaptezeci și trei pentru limba română, Tres mil și Setenta y tres, pentru limba spaniolă, three thousand și seventy-three pentru limba engleză. Bineînțeles, dacă introducem mai multe limbi la tastatură, putem să scriem în litere orice număr din aceste limbi.

Și acum să facem o recapitulare:

1. Ctr + F9
2. = Num\*cardtext
3. F9

Operațiile 2 și 3 se vor executa în interiorul câmpului încadrat automat de acolade.

Accesarea rapidă a principalelor programe Office

Ca să deschidem un nou fișier Word, PowerPoint sau Excel în Windows, calea cea mai cunoscută trece prin butonul Start, apoi All Programs, dosarul Microsoft Office și în sfârșit programul dorit. Windows a imaginat însă și un traseu mai scurt, pe care cred că puțini dintre utilizatori îl cunosc. Astfel, putem deschide foarte rapid un nou fișier, formând mai întâi, pentru oricare dintre cele trei programe menționate, combinația de taste următoare:

windows ®

Aceste două taste, „butonul Windows” și litera R, vor fi apăsate simultan. Imediat va apărea o casetă de dialog ca cea din imaginea de mai jos, iar în rubrica ce ni se propune vom scrie winword pentru Word, powerpnt pentru PowerPoint și excel pentru Excel, apoi vom valida cu OK sau Enter. Imediat se va deschide un nou fișier Office! Încercați, este ca o magie. Asta dacă nu v-ați făcut deja o scurtătură, fie pe Desktop, fie în bara de sarcini, fie în Jump Lists.

caseta-win-300x153 ™

Inserarea rapidă a unei linii orizontale

Pentru a insera în mod rapid o linie orizontală, vom plasa cursorul în locul unde vrem să figureze linia noastră. Apoi, vom vom exersa câteva scurtături interesante.

Apăsăm de trei ori tasta pentru cratimă, apoi Enter. Efectul: o frumoasă, dar cam pirpirie, linie orizontală.

cratima-+enter

 

Pentru o linie cu o „siluetă” mai pronunțată, tastați de trei ori Shift + -, adică Shift cu cratimă sau formați ceea ce Word numește Low Line, cunoscută și ca underscore sau underline.

 

shift-cratima

 Pentru o linie „întreită”, tastați de trei ori ###, apoi Enter.

diez

 Asteriscul, tastat și el de trei ori (***) plus Enter, generează o linie întreruptă.

asterisc

În sfârșit, trei tilde, obținute cu tastatura comutată pe Romanian Standard cu ajutorul combinării  tastelor Alt Gr + Shift + ~, plus Enter vor genera o linie ondulată.

tilda

 Dacă vrem să suprimăm această linie, plasăm cursorul în fața ultimei mărci de paragraf de deasupra liniei orizontale și bifăm No Borders din lista Borders and Shadding, grupul Paragraph.

eliminare-linie-orizontala

 Simplu, rapid și… surprinzător.

Publié dans A scrie şi… a şti să scrii, Trucuri de efect pentru un document perfect | 5 Commentaires »

Repetarea unui cap de tabel pe mai multe pagini

Posté par Constanta-Ecaterina Naidin le 5 novembre 2012

Atunci când lucrăm pe un document ce conține un tabel care se întinde pe mai multe pagini consecutive, Word ne ușurează munca punându-ne la dispoziție o comandă cu ajutorul căreia putem introduce automat un cap de tabel pe fiecare dintre paginile consecutive în care apare tabelul.  Am ilustrat acest procedeu în acest document pe care îl putem compara cu corespondentul său oficial, elaborat de experții MECTS, care începe în acest document la pagina 36. Pentru o bună comparare, să nu uităm să apelăm la afișarea caracterelor neimprimabile.

Acum ar trebui să precizez că, chiar și pentru a compara două sau mai multe documente, Word ne pune la dispoziție niște instrumente speciale, numai că de data aceasta ne vom mulțumi cu o apreciere „din ochi” a textelor propuse și singura noastră atenție va fi spre tehnica anunțată mai sus, respectiv reproducerea automată a unui cap de tabel pe mai multe pagini consecutive. Pentru aceasta, manualul Word ne sugerează următoarele etape:

1. Selectăm capul de tabel pe care vrem să îl repetăm, incluzând toate rândurile, în cazul nostru cel din planificarea oficială, căruia, fie vorba între noi, care nu suntem experți, ar trebui să-i centrăm puțin titlurile, să-i adăugăm două litere ț,  două litere ă, un punct abreviativ, în sfârșit să-i scoatem spațiul suplimentar dinaintea caracterului neimprimabil „soleil” (sfârșit de coloană în tabel). Mai sus, în titlu, ar fi mai mult de lucru. De exemplu, scrierea cu majuscule a cuvântului „CLASA” nu se justifică prin nicio regulă ortografică sau tipografică în vigoare.

2. Selectarea capului de tabel antrenează activarea Table Tools (Instrumente tabel). Exact acolo ne vom îndrepta atenția, făcând clic mai întâi pe Layout (Aspect), apoi pe Repeat Header Rows (Repetare rânduri antet) din grupul Data (Date). 


Repetarea unui cap de tabel pe mai multe pagini dans A scrie şi… a şti să scrii repetare-cap-tabel

Gata! Acest capăt de tabel se va repeta de-a lungul întregului tabel, cu condiția să nu întrerupem vreo pagină, adică să introducem vreun sfârșit de pagină în tabel. Ar mai fi de reținut că dacă vrem să aducem modificări capului de tabel, acestea nu vor putea fi operate decât în prima pagină a tabelului, acolo unde a fost făcută selecția, dar că aceste modificări se vor regăsi în paginile următoare. În sfârșit, să reținem că acest cap de tabel repetat este vizibil doar în Print Layout (Pagină imprimată), nu și în celelalte moduri de vizualizare a unui document.

Publié dans A scrie şi… a şti să scrii, Trucuri de efect pentru un document perfect | Pas de Commentaire »

Textul ascuns

Posté par Constanta-Ecaterina Naidin le 3 novembre 2012

Documentul în care am exersat suprimarea unei pagini inutile, pe care îl găsiți aici, conține câteva secvențe de text ascuns. Este vorba de Réponses attendues care apare și dispare în funcție de activarea butonului Show/Hide () și cu condiția bifării căsuței Show all formatting marks din caseta Display a opțiunilor de lucru în Word.

Textul ascuns reprezintă o porțiune a unui document, de dimensiuni variabile, conținând atât text scris, cât și ceea ce programul identifică drept „obiecte” (imagini, forme, diagrame etc.), care poate fi mascată în interiorul unui document. Textul ascuns are un marcaj specific, o subliniere punctată care este generată în mod automat și care nu depinde de butonul Underline din grupul Font. Afișarea sau ascunderea porțiunii de text astfel marcate este subordonată butonului Show/Hide (¶), marcajul textului ascuns fiind, așadar, un caracter neimprimabil. Și totuși… Spre deosebire de majoritatea caracterelor neimprimabile, textul ascuns poate fi imprimat, dacă se dorește acest lucru, prin simpla bifare a unei opțiuni, ceea ce în cazul celorlalte caractere neimprimabile este imposibil, „aducerea” lor la suprafață făcându-se doar cu ajutorul unor coduri alfanumerice sau apelându-se la simboluri asemănătoare (cum am procedat pentru „spațiul insecabil” reprezentat la suprafață cu ajutorul simbolului pentru gradul Celsius).

Menirea textului ascuns este însă să rămână ascuns. Dincolo de latura spectaculoasă sau misterioasă a acestei tehnici, textul ascuns își găsește utilitatea  atunci când vrem să mascăm în interiorul documentului adnotări personale sau secvențe pe care nu le dorim devoalate din prima încercare, precum soluțiile unor exerciții sau probleme. Să parcurgem împreună pașii pentru a obține un „text ascuns”.

1. Deschidem un document Word nou și verificăm dacă opțiunea Show all formating marks din caseta Display este activată. Atenție! Nu bifăm nicio altă opțiune corespunzătoare altor marcaje de formatare, opțiunea indicată este suficientă pentru a afișa toate aceste marcaje.

Textul ascuns dans Trucuri de efect pentru un document perfect display-marques-de-formattage


1. Revenim la documentul nostru și activăm butonul Show/Hide (), apoi generăm un lorem ipsum de două paragrafe a câte două fraze fiecare (în sensul general, lingvistic, de „propoziție”). În acest scop tastați =lorem (2, 2), apoi apăsați Enter

lorem-ipsum-22 text ascuns dans Trucuri de efect pentru un document perfect

2. Selectăm primul paragraf. Apoi facem clic pe lansatorul casetei de dialog Font și bifăm opțiunea Hidden, apoi validăm cu OK.

hidden-1

3. Observăm aspectul textului marcat cu Hidden, sublinierea punctată, apoi remarcăm că acest aspect apare în condițiile în care butonul  Show/Hide (¶) este activat.

 

hidden-2

4. Dezactivăm butonul Show/Hide (¶), textul astfel marcat va dispărea.

text-ascuns-1

Textul a dispărut, într-adevăr, dar îl vom regăsi la locul său dacă vom activa din nou butonul Show/Hide. Acesta va apărea sau va dispărea ori de câte ori vom activa sau dezactiva acest buton.

Dacă dorim însă ca textul nostru să „scape” de cenzura acestui buton, ne întoarcem la caseta Display și, alături de Show all formatting marks, bifăm și opțiunea Hidden din lista marcajelor de formatare, apoi validăm cu OK.

hidden-+all-formatting

De altfel, bifarea celorlalte marcaje alături de Show all Formatting marks anulează funcția butonului Show/Hide, iar caracterele neimprimabile vor rămâne la suprafață fie că activăm sau dezactivăm butonul Show/Hide ().


O altă „evadare” a textului ascuns o constituie posibilitatea imprimării acestuia. Pentru aceasta ne ducem din nou la caseta Display și, în zona opțiunilor de printare, bifăm Print hidden text.

print-hidden

 În acest fel, vom putea să imprimăm textul ascuns care, după cum se vede, nu va mai fi deloc „ascuns” dacă vom ști să facem alegerile potrivite.

Publié dans Trucuri de efect pentru un document perfect | Pas de Commentaire »

Lorem ipsum

Posté par Constanta-Ecaterina Naidin le 27 octobre 2012

Lorem ipsum dolor sit amet. Sună foarte frumos, dar se pare că este un text lipsit de înțeles, în ciuda asemănării cu sonoritățile limbii latine. Lorem ipsum (sau lipsum) este de fapt un text folosit de către profesioniști pentru a testa sau calibra așezarea în pagină a unui document, adeseori un Template sau un Modèle, ca să folosesc terminologia franceză, și care poate fi generat automat de către Word. Așa că nu numai sonoritățile acestui text sunt captivante, ci și modul în care îl putem obține, putând să îi alegem numărul de paragrafe sau  numărul de fraze corespunzătoare fiecărui paragraf. Să încercăm să generăm acest text. Plasăm cursorul în pagina Word acolo unde dorim să inserăm textul pseudolatinesc, numit și „text fals”, și tastăm suita următoare:

=lorem( )

Apăsăm tasta Enter, vom obține trei paragrafe a câte trei propoziții fiecare. Facem proba cu caracterele neimprimabile afișate sau cu Word Count.

Lorem ipsum dans Trucuri de efect pentru un document perfect lorem-ipsum

Dar  textul nostru fals poate fi și parametrat. Între cele două paranteze putem introduce numărul de paragrafe și numărul de fraze corespunzătoare fiecăruia, prima valoare numerică reprezentând numărul paragrafelor, a doua numărul frazelor. Să încercăm!

=lorem(3, 4)

lorem-341 =rand( ) dans Trucuri de efect pentru un document perfect

Același efect îl are și o altă combinație, =rand( ), care va genera un text în limba engleză, dacă limba programului este engleza, și în franceză dacă limba programului este franceza. Nu știu dacă funcționează și în română, poate îmi spune cineva care are Word în limba română. Iată un  =rand(2,4) în engleză.

rand-241 lorem ipsum

O astfel de facilitate ne poate fi și nouă utilă pentru… antrenament. Să zicem că vrem să învățăm formatarea unui paragraf (font, dimensiune, culoare, spațiere, stil, nivel etc.). Nu mai pierdem timpul tastând, generăm automat paragraful de care avem nevoie, apoi exersăm pe acesta formatarea dorită. Eu l-am folosit pentru a ilustra un „text ascuns”. Pe care vom învăța să îl realizăm într-un alt exercițiu (Textul ascuns).

Publié dans Trucuri de efect pentru un document perfect | Pas de Commentaire »

Suprimarea unei pagini inutile

Posté par Constanta-Ecaterina Naidin le 27 octobre 2012

Documentul pe care vom lucra este un banal test scris destinat elevilor începători după aproximativ 20 de ore de studiere a limbii franceze. Pentru realizarea acestuia, au fost folosite tehnici diverse identificabile în structura profundă prin numeroasele marcaje de formatare (caractere neimprimabile): spații, tabulatori, trecere forțată de pe un rând pe altul (un echivalent lexical pentru ceea ce informaticienii numesc „retur de car”, o traducere literală a unei expresii englezești), mărci de paragraf, „soleils” (adică acele marcaje de sfârșit de celulă într-un tabel, care funcționează asemenea mărcilor de paragraf într-un text normal și pe care aș putea să le numesc, traducând din franceză în română, „sori”), text ascuns, secțiuni etc.

Documentul a fost lucrat în Word 2010, dar poate fi deschis și cu Word 2007. Este un document pe care vom exersa mai multe bune practici de folosire a programului Word, așa că îl putem salva sau, dacă este considerat bun pentru a fi folosit și pentru alți elevi, poate fi utilizat fără niciun fel de restricții. Dimensiunea paginii este A4, dar dimensiunile marginilor au fost modificate, la fel dimensiunea subsolului paginii. Dacă  este sau nu…  perfect, îi aștept pe cei care cunosc funcționalitatea combinației de taste Shift + F1 să purtăm un dialog pe marginea alegerilor pe care le-am făcut.

Vom începe prin a corecta un viciu de procesare, foarte frecvent întâlnit în documentele care populează Internetul, pe care l-am strecurat dinadins la sfârșitul documentului: o pagină care trenează inutil în document și pentru care propunem soluții de suprimare.

Acesta este documentul, iar pentru o bună manipulare a acestuia în sensul dorit recomandăm câteva operații preliminare, astfel:

1. Ascundem pentru început caracterele neimprimabile, dacă acestea apar deja afișate la suprafața documentului, prin activarea butonului Show/Hide (¶).

2. Dacă acestea nu apar la suprafața documentului dumneavoastră, activăm butonul Show/Hide (¶). Dacă au apărut, este în ordine și activăm din nou butonul Show/Hide pentru a le ascunde. În caz contrar, va trebui să verificăm dacă afișarea acestora figurează în opțiunile de afișare (Display) ale programului, astfel:

– facem clic pe butonul File, apoi pe Options, ca în imaginea de mai jos:

Suprimarea unei pagini inutile dans A scrie şi… a şti să scrii options

– în caseta de dialog care se deschide, activăm butonul Display:

options-display suprimare pagina dans Trucuri de efect pentru un document perfect

– în sfârșit, bifăm opțiunea Show all formatting marks:

display-marques-de-formattage text ascuns

Atenție! Din lista acestor „all formating marks”, nu bifăm decât pe cea indicată. Bifarea celorlalte opțiuni anulează funcția butonului Show/Hide (¶). Ne întoarcem la documentul nostru, care ar trebui să aibă butonul Show/Hide dezactivat, îl activăm și examinăm documentul cu atenție: mărcile de paragraf stau la sfârșitul blocurilor de text, spațierea, orizontală sau verticală, este egală, simetrică și respectă specificul limbii franceze, respectiv spații insecabile în fața semnelor de punctuație duble (în textul nostru, semnul întrebării și semnul „două puncte”), alinierea este uniformă, stilurile și nivelurile de titlu judicios atribuite. Un document simplu, bine lucrat (zic eu!),  dar care are totuși la sfârșit o pagină ce trenează în mod dizgrațios. În plus, tabelul depășește marginea de 16,5 cm pe care o respectă rândurile  documentului. Suprimarea paginii inutile ne va da posibilitatea să corectăm și această mică imperfecțiune. Pentru suprimare, avem absolută nevoie de afișarea caracterelor neimprimabile, iar pentru rezolvarea problemei noastre ne vom folosi, în principiu, de una dintre mărcile de paragraf .

Să mai aruncăm o privire asupra documentului nostru și să ne oprim asupra unei tehnici mai puțin folosite în documentele obișnuite: textul ascuns. Din loc în loc vom observa o secvență de text subliniat cu o linie întreruptă și scris cu font albastru care se repetă: Réponses attendues. Este o secvență de „text ascuns” , vizibilă doar după afișarea caracterelor neimprimabile, care are încorporată și o hiperlegătură spre o altă secvență din text, respectiv spre soluțiile exercițiilor propuse, adică spre răspunsurile așteptate de către profesor pentru a fi evaluate cu punctaj maxim. Să facem o probă: clic pe secvența Réponses attendues, apoi Ctr + clic stânga. Această manipulare ne va conduce undeva în interiorul documentului, în secțiunea Corrigés corespunzătoare exercițiului în cauză. Este o manipulare foarte utilă profesorului care va avea o privire de ansamblu asupra întregului document. Secvența de „text ascuns” este salvată de așa natură încât nu va apărea la imprimare și nici la transformarea în PDF. Dacă dorim să testăm acest lucru, putem încerca o imprimare sau o transformare în PDF. Atât deocamdată despre „textul ascuns”, vom învăța cum se face cu altă ocazie.

Să revenim acum la pagina noastră suplimentară. De obicei, pentru suprimarea acesteia, se procedează astfel: se plasează cursorul, care poate fi numit aici și punct de inserare, ambele denumiri fiind acceptate lexical de către informaticieni, în fața ultimei mărci de paragraf din pagina anterioară paginii inutile. Se apasă Delete/Suppression și pagina suplimentară dispare. Dacă pe pagina suplimentară au apărut mai multe mărci de paragraf, plasăm cursorul în fața celei dintâi și formăm Ctr + Back space. Funcționează și această comandă foarte bine. Pentru reușita acestei manipulări avem nevoie de o condiție esențială: parametrii de indentare și de spațiere din caseta Paragraph să fie egali cu zero (0), altfel nu vom avea tot timpul rezultatul dorit. Așadar, dacă întâlnim o situație ca în imaginea ce urmează, încercăm cele două comenzi: Delete/Suppression, după plasarea cursorului în fața ultimei mărci de paragraf de pe pagina anterioară paginii inutile sau Ctr + Back space, după plasarea cursorului în fața primei mărci de paragraf de pe pagina în plus. Nu uitați să verificați caseta Paragraph și valorile indicate pentru marca de paragraf folosită să fie 0 (zero), altfel veți avea nevoie de operații în plus pentru a ajunge la rezultatul dorit.

suppression

În documentul nostru însă avem o situație diferită: pagina se termină cu un tabel care se prelungește pe pagina următoare, iar marca de paragraf care-i urmează, inserată automat de Word după un tabel, nu ne va fi de niciun folos. De altfel, această marcă de paragraf are un statut diferit, contorul Word Count nu o „vede” și nu o înregistrează absolut deloc, în timp ce mărcile de paragraf din textul obișnuit apar întotdeauna măcar cu statut de rând (line/ligne).  Înainte de a trece la  rezolvarea situației, verificăm dacă valorile indicate în caseta Paragraph pentru marca de paragraf ce va fi folosită sunt egale cu 0 (zero).

paragraphe-0

Pentru rezolvarea acestei situații vom alege câteva dintre soluțiile pe care ni le pune la dispoziție Word.

1. Micșorarea fontului folosit în interiorul tabelului.

Pentru aceasta selectăm tabelul, apoi alegem un font mai mic, de exemplu cel de 12. Rezultatul: tabelul  s-a reîntregit, dar pagina suplimentară nu a dispărut.

font-12

Dacă am micșora fontul la 10 puncte, situația s-ar rezolva, rămâne însă la aprecierea operatorului dacă această micșorare a fontului este utilă documentului.

2. Micșorarea dimensiunii mărcii de paragraf inserată automat de Word după  tabelul nostru.

Această manipulare ne este utilă atunci când dorim să nu micșorăm prea mult fontul din interiorul tabelului. Să zicem așadar că vrem să păstrăm fontul de 12. În acest caz, propunem selectarea mărcii de paragraf de pe pagina suplimentară și micșorarea dimensiunii fontului acesteia la 2 puncte. Pagina suplimentară va dispărea, iar tabelul nostru va sta frumos pe ultima pagină a documentului.

font-2

  3. Micșorarea dimensiunii rândurilor din tabel, mai precis a înălțimii acestora.

Pentru reușita acestei manipulări, s-ar putea să fie nevoie și de celelalte metode expuse mai sus. În plus, deoarece acest tabel nu are rânduri uniforme, va trebui să fragmentăm în două rânduri celula „Total” și abia apoi să încercăm redimensionarea înălțimii ultimelor două rânduri ale tabelului, urmând să refacem celula „Total” abia la sfârșit. Cam complicat, dar efectul este garantat.

Acestea sunt soluțiile la care putem apela atunci când dorim să suprimăm o pagină suplimentară inutilă. În funcție de alegerile pe care le facem în formatarea documentului nostru și, mai ales, de utilitatea acestor alegeri, metodele de ștergere a unei pagini inutile pot varia, totul este să folosim corect funcționalitățile de care  Word dispune. Am văzut de exemplu un document Word în care pagina inutilă era introdusă… chiar de către operator, prin inserarea la sfârșitul documentului a unei întreruperi de tip „Page break”, care introduce automat o pagină nouă în document, or, se pare că acest efect nu era cunoscut de către operatorul nostru, care, în fața paginii suplimentare inutile, se străduia din răsputeri să scape de ea, încăpățânându-se totuși să păstreze acea „Page break” pe care o considera foarte elegantă pentru documentul său.




 


 

 

Publié dans A scrie şi… a şti să scrii, Trucuri de efect pentru un document perfect | Pas de Commentaire »

Rolul caracterelor neimprimabile

Posté par Constanta-Ecaterina Naidin le 26 octobre 2012

Am vorbit despre caracterele neimprimabile, dar nu am insistat asupra rolului pe care acestea îl au în formatarea unui document Word. Lucrul pe un document la suprafață, fără afișarea caracterelor neimprimabile, dar mai ales fără folosirea funcțiilor pe care procesorul Word le atribuie acestora, trădează superficialitate și lipsă de profesionalism. Din păcate, documentele postate pe unele site-uri aparținând unor instituții de prim rang din România dovedesc că operatorii nu folosesc tot ceea ce programul Word le pune la dispoziție pentru a atinge standardele de calitate pentru care a fost proiectat. Pe de altă parte, nici măcar evaluatorii acestor operatori nu au cunoștință de aceste standarde, altfel nu se explică nonșalanța cu care aceste instituții postează pe platformele lor documente care, într‑o instituție europeană, de exemplu, nu ar „supraviețui” primului test de verificare a corectitudinii procesării unui document, test care constă chiar în afișarea caracterelor neimprimabile. În principal, acesta dezvăluie neconcordanța dintre rezultatul de la suprafață, de exemplu centrarea unui titlu realizată prin apăsări succesive pe bara de spațiu, și operația prin care această dispunere orizontală trebuia realizată în structura profundă, respectiv alinierea de tip „centrare”.

Să comparăm în acest sens imaginile următoare, reprezentând aceeași porțiune de text. Prima este profund greșită, folosind‑se pentru centrare tasta TAB urmată de „țac, țac, țac” pe bara de spațiu, iar pentru spațiere verticală, „țac, țac, țac” pe tasta ENTER. A doua imagine arată modul în care porțiunea a fost corectată, folosindu-se funcționalitățile oferite de Word. A se observa absența mărcilor de paragraf dintre rânduri, suprimarea marcajului pentru tabulatori, suprimarea a două marcaje pentru titlu, suprimarea spațiilor suplimentare, înlocuirea cratimei cu o linie de pauză.

 

Rolul caracterelor neimprimabile dans A scrie şi… a şti să scrii centrare-incorecta

centrare-corecta text ascuns dans Trucuri de efect pentru un document perfect

Este doar un exemplu, pentru că erorile pe care acest test le poate scoate la iveală sunt mult mai numeroase și, din păcate, mult mai grave. În exercițiile pe care le vom dezvolta, plecând de la documente care îmi aparțin și care vor putea fi modificate, vom încerca să evidențiem importanța marcajelor de formatare în realizarea unui document Word.

Publié dans A scrie şi… a şti să scrii, Trucuri de efect pentru un document perfect | Pas de Commentaire »

1...34567
 

projet robot |
L.DUMON |
Référentiel de Naissance |
Unblog.fr | Créer un blog | Annuaire | Signaler un abus | TRAVAUX PRATIQUES DE PHYSIQUE
| simao25
| ECO---Blog