Ce manual de limba franceză aleg?

Posté par Constanta-Ecaterina Naidin le 21 août 2019

Până mâine, 22 august, trebuie să aleg unul sau mai multe manuale de limba franceză dintre cele care au apărut de curând.
Le-am văzut pe toate, și pe cele de care am nevoie, și pe cele de care nu am nevoie anul acesta. Practic, nu pot să aleg decât unul dintre cele trei manuale de clasa a VII-a (L2), pentru L1, clasele a VI-a și a VIII-a, neavând ce să aleg.
Dintre cele trei, m-am oprit asupra celui care are, după părerea mea, cele mai puține greșeli grave. Pentru că aceasta este situația, toate cele trei manuale au greșeli de scriere impardonabile pentru nivelul de studii declarat al autorilor și al evaluatorilor. Cred că o să le iau pe rând, așa cum am mai făcut, și le voi face publice.
Manualul pe care l-am ales eu este cel al Editurii ArtKlet. Nici acest manual nu trece testul lui etc. sau pe cel al abrevierii numeralelor ordinale, în cuprinsul acestuia întâlnindu-le când scrise corect, când incorect (dar mai rar decât în cazul celorlalte două manuale). Îmi place modul în care sunt introduse conținuturile, insistența asupra noțiunilor gramaticale, tipografia apropiată de cea a limbii franceze autentice (spațiere adecvată, punctuație, scrierea majusculelor). Este de lucrat la organizarea textului (de exemplu, nu agreez faptul că după cifrele arabe apar litere mari latinești, ar trebui să fie invers).

Nu am găsit în acest manual greșeli grave de limbă, chiar dacă, în celelalte manuale, acestea pot fi doar scăpări ale corectorilor. Când văd „milles feux” sau „anniversaire” la feminin, nici nu vreau să mai văd altceva, acel manual nu mai are loc pe lista mea.

Dar și în cazul manualului ales de mine a trebuit să fac un mare compromis. Am găsit într-un manual de clasa a V-a trema și sedila incluse în rândul accentelor. În manualul ArtKlet, avem doar trema printre accente (pagina 109), ceea ce mă face să cred că există o școală care așa îi învață pe profesori, că sedila și trema ar fi accente. 

Eu nu știu ce cărți sunt folosite în această școală, eu însă am învățat după cărți în care scrie ca mai jos:

Inkedles signes diacritiques_LI

Cartea din care este extrasă această imagine este scrisă de Bénédicte Gaillard și de Jean-Pierre Colignon, adică de niște giganți ai scrierii corecte în limba franceză. Nu cred că mulții autori ai acestui manual i-ar contrazice. Sper ca până la următorul să își învețe lecțiile și să-l facă fără greșeli, așa cum sunt manualele de limba franceză din Franța. Sau din Anglia, din Spania, din…
Ale noastre sunt, din păcate, departe, foarte departe de ceea ce înseamnă scriere corectă în limba franceză.

Publié dans A scrie şi… a şti să scrii | Pas de Commentaire »

Litera p

Posté par Constanta-Ecaterina Naidin le 20 août 2019

Multă vreme am crezut că litera p, folosită ca abreviere fantezistă pentru punct sau puncte în toate subiectele naționale elaborate de MEN, este găselnița unei secretare puțin instruite, angajată de MEN pe bază de p (se-nțelege, nu-i așa?) și fără studii filologice, gândeam eu, pentru că se presupune că un filolog a învățat în școala de filologi cum se construiește și cum se folosește o abreviere și nu poate să strecoare într-un document public o literă cu pretinsă valoare abreviativă fără a o explica sau a o defini.
Dar m-am înșelat. Se pare că cel mai mare beneficiar, consumator și distribuitor de p din MEN este chiar departamentul de limba franceză. Atât de mult îi place acestui departament litera p, încât nu s-a sfiit s-o aprobe ca abreviere valabilă în cel puțin două din manualele de limba franceză apărute anul acesta. Inserez mai jos două imagini preluate din aceste manuale, în care această literă este forțată de lenea intelectuală a unor autoare să țină locul substantivului points: prima, din manualul pentru clasa a VII-a (L2) al Editurii Booklet (unde se poate vedea și că autoarele nu cunosc genul cuvântului „anniversaire”, reprezentat aiurea printr-un pronume COD feminin), a doua, din manualul pentru clasa a V-a (L1) al Editurii Litera (unde se poate vedea și că s-a pierdut inexplicabil un accent de pe o majusculă).

25 p

20 p

 

Această literă, folosită ca abreviere pentru point sau points în manualele de limba franceză, reprezintă dovada unei slabe cunoașteri a limbii franceze, unde abrevierile sunt riguros normate și ocupă întotdeauna un capitol important în cărțile despre scrierea corectă. Dacă autoarele nu s-au învrednicit să citească, de exemplu, acest studiu extraordinar destinat abrevierilor în limba română, accesibil oricărui utilizator de internet, ar fi putut măcar să arunce o privire într-un dicționar franțuzesc și să citească ce scrie acolo în dreptul literei p. De exemplu, aici, în secțiunea consacrată funcționării literei p ca semn abreviativ. Sau, dacă nu le-a ajutat știința de care dispun să își caute informațiile corecte, ar fi putut să caște ochii într-un test DELF, DALF, TCF sau în orice alt test de limbă franceză redactat de filologi francezi și ar fi observat că  point și points nu sunt niciodată abreviate, ci scrise integral.
Dar nu, când tu ești așa cum ești, vrei să îi cobori și pe alții, ba chiar să le impui standardul tău scăzut printr-unul sau chiar două manuale.
Pe înțelesul tuturor, există două mari tipuri de abrevieri: abrevierile convenționale, recunoscute universal, precum siglele, acronimele, simbolurile chimice, unitățile de măsură, monedele etc., și abrevierile conjuncturale, numite și circumstanțiale, speciale sau particulare. Specificul abrevierilor convenționale constă în faptul că acestea apar în dicționare, în timp ce abrevierile conjuncturale nu apar, dar, dacă sunt introduse în documente publice, acestea sunt definite într-un colț al acelor documente, de obicei într-o listă dedicată. De exemplu, dacă eu consider că acestor autoare li se potrivește litera p ca abreviere pentru standardul lor profesional și vreau să trec această literă p (cu sau fără punct abreviativ) într-un document public ca abreviere conjuncturală, atunci o definesc, o explic, de obicei la începutul acelui document, unde spun că p vine de la p… Știe acest lucru orice absolvent de licență care și-a scris singur lucrarea de absolvire, pentru că a întocmit o listă cu abrevierile folosite și a plasat-o la începutul acelei lucrări.
Autoarele noastre nu par însă a ști acest amănunt și nu îl știu nici cei care redactează subiectele examenelor naționale. Au trecut peste redactarea unei lucrări de licență direct la redactarea subiectelor naționale sau a manualelor școlare, consumând excesiv litera p.
Manualul Editurii Litera mai sus citat este plin de p și de alte mostre de p, pentru că e făcut de niște p. S-a înțeles, da? Am scris exact ca susținătorii și distribuitorii literei p în documentele publice ale MEN.

 

,

Publié dans A scrie şi… a şti să scrii | Pas de Commentaire »

 

projet robot |
L.DUMON |
Référentiel de Naissance |
Unblog.fr | Créer un blog | Annuaire | Signaler un abus | TRAVAUX PRATIQUES DE PHYSIQUE
| simao25
| ECO---Blog