Manualele alternative, începutul dezastrului

Posté par Constanta-Ecaterina Naidin le 7 septembre 2018

Urmăresc în presă și în rețelele de socializare scandalul legat de manualele cu greșeli, dintre care se detașează net cele de limba română care au, după părerea mea, cele mai multe și mai grave greșeli, dar pe care nimeni nu le bagă încă în seamă.

Ceea ce mă intrigă însă este încercarea unor grupuri de influență de a da vina pe manualul unic și de a lăuda manualele alternative, când, de fapt, tocmai aceste manuale alternative au fost primele „creații” cu greșeli intrate în școli, greșeli care și-au făcut deja efectul pentru că au fost preluate de către elevii de-atunci, deveniți între timp adulți care au aceste greșeli în bagajul cultural. Au fost de asemenea însușite de către profesori ca fiind „bune practici” pe care le transmit în continuare elevilor.

Cel mai bun exemplu: scrierea abrevierii etc. Credem că am învățat tot ce trebuie despre această abreviere din manualele de limba română, dar, pentru scrierea corectă a acestui cuvânt cu ajutorul unei tastaturi, sunt necesare și alte reguli: 

abrevierea etc. nu este precedată de virgulă în limba română, dar această virgulă este obligatorie în alte limbi (franceză, engleză, spaniolă etc.);

– abrevierea etc. este precedată în mod obligatoriu de un spațiu insecabil (Alt + 0160 sau Shift + Ctr + Enter în Windows) pentru a evita trecerea acesteia pe rândul următor;

– abrevierea etc. nu este  niciodată urmată de un punct final, deoarece punctul său abreviativ eclipsează punctul final;

– abrevierea etc. nu este niciodată urmată de puncte de suspensie, deoarece alăturarea lor este redundantă, ambele anunțând o completare necesară textului;

– abrevierea etc. poate fi urmată de semnul întrebării și nu există nicio restricție pentru semnul exclamării (deși, din punct de vedere semantic, este puțin probabil ca această alăturare să fie realizată);

– abrevierea etc.  nu poate fi urmată, în limba română, de virgulă în interiorul frazei, dar această virgulă este obligatorie în alte limbi, precum limba franceză, chiar dacă se ajunge la separarea subiectului de predicat (caz imposibil în limba română);

– abrevierea etc. nu poate fi precedată sau urmată de virgulă atunci când face obiectul unei descrieri într-un text, când se vorbește despre ea, ca în cazul de față (observație necesară atunci când scriem în altă limbă);

– abrevierea etc. nu se repetă.

Toate aceste reguli elaborate în jurul unui singur cuvânt au fost și sunt  ignorate, parțial sau integral, de către autorii manualelor alternative, astfel că nu este de mirare că adulții de azi, cândva elevi beneficiari ai acestor manuale, pun atât de des o virgulă înainte de acest cuvânt atunci când scriu în limba română. Modelul le-a fost oferit în copilărie de manualele de limbi străine editate în România, unde această virgulă este o variabilă greu de cuprins într-un tipar. Pe de altă parte, niciun profesor nu a insistat asupra diferenței dintre limba română și alte limbi în cazul acestui cuvânt, ba au scris și scriu și ei la fel, rețelele de socializare fiind cel mai bun martor.

În acest caz, ne putem imagina câte lucruri nu știm legate de scrierea corectă a celorlalte cuvinte dintr-o limbă, iar pe unele nu le știm pentru că le-am învățat greșit din manualele alternative.

Nu mai departe de anul trecut, MEN ne-a „pricopsit” cu un nou rând de manuale alternative pentru clasa a V-a, toate doldora de greșeli. Am trimis atunci un memoriu despre greșelile din Programa și din manualele de limba franceză la MEN și mi-a răspuns, într-un text cu greșeli, bineînțeles, că expertiza celor care s-au ocupat de  aceste manuale este dincolo de orice îndoială.

Nu știu pe ce își bazează acești autori „expertiza”, dar, în calitate de campion național în ortografia limbii franceze, afirm cu toată responsabilitatea că această „expertiză” este sub standardele limbii franceze în forma ei scrisă corect.

Pentru a ilustra această afirmație, atașez acestui text doar două imagini dintr-unul din aceste manuale conținând ceea ce se cheamă un calc lingvistic nefericit, adică o transpunere literală (mot à mot cum ar zice francezul) a unei expresii din română în franceză, rezultatul fiind, cel mai adesea, comic (bataille de jeu, sorti du commun etc.) și, mai ales, inexistent în limba franceză.  În jargon, această practică se numește furculision.

dans la photo

 

Exprimarea corectă este sur la photo, prepoziția dans folosită în context  este inadecvată pentru că autorii nu cunosc specializarea semantică a acesteia în franceză și, din păcate, în cuprinsul manualului, această prepoziție, tradusă din română în franceză, este folosită nepotrivit și în fața altor cuvinte (dans la chenille). Autorilor și experților care s-au ocupat de acest manual  le recomand citirea cu atenție a acestor explicații furnizate de Banque de dépannage linguistique.

Un alt furculision: asocierea cuvântului matière cu verbul faire, după modelul românesc: a face o materie (la școală).
În limba franceză, această asociere este imposibilă. Franceza îngrijită optează pentru apprendre une matière sau étudier une matière.

 

matières faites

Mă opresc aici, deși ar mai fi multe poze  de făcut. Ceea ce vreau încă o dată să spun este că manualele alternative au fost cel mai rău lucru intrat în școala românească după Revoluție. Cele de franceză păcătuiesc mai ales în zona spațierii și a punctuației, adaptate modelului românesc, deși este vorba despre un sistem lingvistic diferit, dar sunt „bine” ilustrate și lexicul, și sintaxa, și prezentarea tipografică. Din păcate, aceste manuale alternative, create ici și colo, au dus și la dispariția din unele edituri a specialiștilor în scrierea cărților, cum se întâmplă să constatăm zilele acestea la EDP. Față de manualele impecabile realizate cândva de această editură, manualele realizate anul acesta reprezintă un dezastru național.

 

 

Laisser un commentaire

 

projet robot |
L.DUMON |
Référentiel de Naissance |
Unblog.fr | Créer un blog | Annuaire | Signaler un abus | TRAVAUX PRATIQUES DE PHYSIQUE
| simao25
| ECO---Blog