Folosirea greșită a parantezelor

Posté par Constanta-Ecaterina Naidin le 3 septembre 2018

Unul dintre manualele de limba română editate anul acesta pentru clasa a VI-a (A536.pdf pe site-ul manuale.edu.ro) conține foarte multe greșeli de folosire a parantezelor.
Astfel, la pagina 14, sunt folosite virgule înainte de o paranteză de deschidere.

paranteza+virgula

Această greșeală ar fi putut fi evitată dacă autorii, evaluatorii și verificatorii acestui manual ar fi deschis ultimul Îndreptar ortografic, ortoepic și de punctuație la pagina 85 și ar fi citit paragraful 287, care explică atât punctuația internă și externă a unei perechi de paranteze, cât și distribuția parantezelor în funcție de textul încadrat. Deși foarte vechi, Îndreptarul ortografic, ortoepic și de punctuație rămâne singura lucrare de referință în privința punctuației în limba română, DOOM2 sau GBLR neavând un capitol dedicat acestui subiect.

În cuprinsul acestui paragraf este dat și un exemplu care conține același tip de greșeală identificată mai sus, respectiv virgula interzisă în fața unei paranteze de deschidere. Dar, după părerea mea, niște profesori de română care fac un manual ar trebui să știe această regulă, pentru că se presupune că au înțeles deja logica funcționării unor paranteze care, cel mai adesea, țin locul unor virgule, alăturarea acestora fiind, așadar, redundantă. Însă ignoranța și neseriozitatea acestor „profesori” în materie de punctuație a limbii române se vede imediat mai jos imaginii prezentate, acești autori lăsând o frază completă fără punctuație finală.

fraza completa fara punct final

Tot în cuprinsul paragrafului citat mai sus sunt prezentate, cu exemple, toate elementele necesare evitării altor două greșeli legate de folosirea parantezelor care apar în manualul analizat: inserarea a două propoziții complete încadrate de paranteze în cuprinsul unei fraze complete (pag. 105) și inserarea unei perechi de paranteze conținând o propoziție completă după semnul „două puncte” (pag. 37).

păpusa, 105

paranteza dupa doua puncte, pag. 37

Și, ca și cum aceste exemple de proastă practică nu ar fi de ajuns, autorii acestui manual își mai dau o dată măsura incompetenței și introduc într-o frază completă un fragment întreg încadrat de paranteze, fragment care are punctuație internă și finală, care începe cu o minusculă (literă mică), dar conține și o majusculă de poziție (literă mare la început de propoziție) după un imposibil și revoltător punct final intern și, culmea, fraza se încheie cu paranteza care închide fragmentul (pag. 153).

paranteza finala 153

Alteori, paranteza este plasată incorect.

folosire gresita a parantezelor

Locul parantezei în fraza de mai sus este după cuvântul „informației” și înaintea virgulei care-i urmează, pentru că acest cuvânt încheie secvența căreia cuvintele din paranteză îi adaugă o explicație. Plasarea parantezei după substantivul „cuvinte-cheie”  este greșită, deoarece conținutul parantezei nu se referă la acesta, ci la „reprezentarea vizuală și ierarhizată a informației”. Această greșeală putea fi evitată dacă s-ar fi renunțat la virgula de după cuvântul „informației”, atunci conținutul parantezei putea fi atribuit întregii construcții astfel obținute, dar trebuia desființată și virgula de după paranteza de închidere ca să nu avem virgulă între subiect și predicat.
Pe scurt, regula pe care autorii acestui manual au ignorat-o în acest caz este aceea că atunci când textul dintre paranteze este exprimat printr-o parte dintr-o propoziție sau frază, între acest text și secvența căreia acest text îi este adăugat nu pot să apară niciodată semnele „virgulă”, „punct și virgulă” sau „puncte de suspensie”. Punând virgula după cuvântul „informației”, conținutul parantezei nu se mai putea referi decât la substantivul „cuvinte-cheie”, ceea ce reprezintă un nonsens.

Curioasă este și suita de majuscule aleasă de autori pentru a evidenția sintagma hartă mentală. O astfel de prezentare este specifică textului publicitar. Într-un manual de limba română, autorii ar trebui să respecte regula sacră învățată în clasa întâi care ne spune să nu scriem cu litere mari nejustificate în mijlocul propoziției. 

Toate aceste construcții greșite, pe lângă multe altele care „colcăie” în acest manual, demonstrează instituționalizarea și promovarea ignoranței în școlile românești. Profesorii și părinții ar trebui să refuze acest manual și să ceară daune în instanță. Poate că, în felul acesta, realizarea acestor documente va fi încredințată unor cunoscători.
Dacă nu o fac, cineva va trebui să corecteze, dar este puțin probabil ca toți profesorii să știe ce să corecteze, dacă cei care au făcut manualul au un nivel de cunoaștere a limbii române atât de scăzut. În plus, cineva a primit bani, bani publici, pentru asta.

Laisser un commentaire

 

projet robot |
L.DUMON |
Référentiel de Naissance |
Unblog.fr | Créer un blog | Annuaire | Signaler un abus | TRAVAUX PRATIQUES DE PHYSIQUE
| simao25
| ECO---Blog