Analfabetismul digital

Posté par Constanta-Ecaterina Naidin le 29 août 2017

Trăim într-o lume în care noile tehnologii, prin echipamentele și rețelele internet pe care le-au dezvoltat, au modificat semnificativ modul în care comunicăm atât oral, cât și în scris. Paradoxal, deși evoluția rapidă a mijloacelor audio-video (telefoane, tablete, mesagerii vocale) părea să anunțe dispariția comunicării scrise în favoarea celei orale, aceste tehnologii au revigorat exprimarea scrisă și activitățile organizate în jurul acesteia (înțelegere, citire, producție).

Grație acestor tehnologii, cuvântul scris a devenit un mod de comunicare socială omniprezent, iar azi citim și scriem mai mult decât oricând: bibliotecile virtuale scurtează drumul unei cărți către cititor, formatul electronic asigurând și o distribuție geografică mai largă, iar tastaturile și imprimantele facilitează democratizarea scrierii computerizate. Practic, la serviciu sau în viața privată, orice utilizator de tastatură (tradițională sau tactilă) poate să creeze documente dintre cele mai sofisticate, utilizând tehnici și cunoștințe rezervate până mai ieri doar tipografilor sau machetiștilor: corespondență electronică, documente administrative (CV-uri, scrisori comerciale, reclamații, invitații etc.) sau profesionale (referate, memorii, studii, teze, mape profesionale etc.), conținut însușit sau produs în rețelele sociale, pe bloguri, pe platformele contributive etc.

Aceste producții scrise sunt făcute pentru a fi văzute cât mai repede, sunt supuse unei forme de evaluare și primesc aproape întotdeauna un răspuns sau o reacție din partea destinatarilor. Internetul și, în special, rețelele de socializare, care sunt mult mai accesate și pot să publice, prin simplă anexare, conținuturile încărcate pe bloguri, asigură vizibilitatea acestora, iar feedbackul obținut depinde de calitatea modului în care sunt scrise.

Tastatura este o interfață a unui sistem informatic care generează caractere aidoma celor din tipografia tradițională. În școală, am învățat să scriem și să citim literele de mână și doar să citim literele de tipar. Scrierea acestora necesită reguli noi, practic o nouă alfabetizare al cărei sens nu poate fi limitat la „a ști să scrii și să citești”, respectiv la a apăsa tastele și a citi rezultatul obținut, ci a reuși să manipulezi aceste taste utilizând trei competențe de bază: codurile lingvistice, normele de prezentare tipografică și funcțiile sistemului informatic utilizat.

În lipsa acestora, se vorbește de analfabetism digital sau numeric, care poate afecta pe oricine, în funcție de ce se încearcă a se face cu tastatura: analfabetismul celor care nu stăpânesc limbajul HTML (nu știu să scrie cod, cum ar zice cineva din lista mea de prieteni Facebook, mă număr, din păcate, printre aceștia), analfabetismul celor care nu știu să folosească un procesor de texte sau analfabetismul celor care nu reușesc să însăileze în mod corect un text linear pe internet, acesta din urmă fiind cel mai vizibil și trădând de multe ori carențe în pregătirea profesională. Dacă normele de prezentare tipografică sunt mai puțin cunoscute și nici funcțiile informatice nu sunt familiare oricui, nimic nu îngăduie unui absolvent de studii superioare abateri de la regulile privind gramatica, lexicul sau punctuația limbii în care scrie. Un șir de două sau de vreo cinci-șase puncte orizontale consecutive plasate haotic printre cuvinte, pe la început, pe la mijloc sau pe la sfârșit, este fantezist și trădează incompetența celui care scrie. La fel, folosirea în exces și în afara normelor lingvistice a majusculelor sau juxtapunerea fără temei a semnelor de punctuație. Astfel de artificii pot fi trecute cu vederea unui elev la școala profesională, dar nu profesorului pe care acesta îl are la catedră.

Pe de altă parte, nimeni nu ne-a învățat să folosim corect tastatura și nu există programe de formare generalizate în acest sens. O soluție ar fi citirea cu atenție a unei cărți într-o limbă de interes, pentru că fiecare comunitate a construit în jurul propriei limbi un set de reguli specifice, cu valoare culturală, care vor fi regăsite în orice publicație. De exemplu, într-o carte în limba română se observă că nu se lasă spațiu în fața unei virgule sau că linia de pauză este mai scurtă decât linia de dialog și că nu pot fi folosite indistinct una în locul celeilalte; într-o carte în limba franceză iese în evidență spațierea în cazul semnelor de punctuație duble. Interesantă poate fi și distribuția titlurilor sau organizarea enumerărilor orizontale sau verticale.

Dar simpla lectură a uneia sau a mai multor cărți nu este de ajuns ca să înveți cum să folosești o tastatură pentru a ieși de sub incidența etichetei de analfabet digital. Aceasta depinde doar de dorința noastră de a ne informa și de a transmite un mesaj scris corect, adecvat pregătirii noastre profesionale și conform așteptărilor publicului căruia ne adresăm, pentru că modul în care scriem reflectă calitatea pregătirii noastre și respectul pe care îl arătăm cititorului. Dacă nu ne putem ridica la un anumit nivel, nu avem dreptul să-l coborâm pe cel care parcurge o secvență scrisă de noi.

Publié dans A scrie şi… a şti să scrii, Trucuri de efect pentru un document perfect | Pas de Commentaire »

Partajarea integrală a caracterelor

Posté par Constanta-Ecaterina Naidin le 18 août 2017

Atunci când transferăm un document lucrat în Word 2010 sau într-o versiune ulterioară către un alt calculator care nu este echipat cu un procesor de text similar, fonturile din document vor fi automat înlocuite cu altele, implicit anumite caractere, ceea ce va face ca unele secvențe din text să difere mult de corespondentele lor din textul de plecare și să fie de neînțeles.

Începând cu Word 2010, suita birotică de la Microsoft propune o soluție: fixarea sau încorporarea caracterelor utilizate în document („încorporarea” este termenul folosit la traducere), păstrându-se astfel forma inițială a documentului după partajare. Procedura este necesară atunci când intervin și alte persoane în elaborarea documentului (corectorii, tipografii) și este ușor de realizat, dar îngreunează dimensiunea documentului (de la KB la MB), de aceea este recomandată doar când intervenția externă este absolut necesară, altfel existând alte soluții (PDF, JPG etc.).

Realizarea acestei operații se face parcurgând pașii următori:

1. Deschideți documentul și faceți clic pe File, apoi pe Options.

photo 1 lum

2. Faceți clic pe Save.

p2

3. Bifați căsuța Embed fonts in the file.

p3 embed

Aici există alte două opțiuni: prima se referă doar la încorporarea caracterelor folosite în document, iar alegerea acesteia nu-i va mări foarte mult dimensiunea, de aceea este și recomandată; alegerea celei de a doua opțiuni va mări semnificativ dimensiunea documentului inițial pentru că va încorpora orice alt font care nu aparține celor două sisteme de operare în cauză, respectiv cel în care s-a lucrat documentul și cel spre care îl trimitem.

După ce am făcut alegerile convenabile, validăm cu OK și salvăm documentul care poate fi trimis acum către un alt calculator unde va ajunge cu toate caracterele folosite în textul inițial.

Publié dans Trucuri de efect pentru un document perfect | Pas de Commentaire »

 

projet robot |
L.DUMON |
Référentiel de Naissance |
Unblog.fr | Créer un blog | Annuaire | Signaler un abus | TRAVAUX PRATIQUES DE PHYSIQUE
| simao25
| ECO---Blog