• Accueil
  • > Archives pour septembre 2013

„ORTHOFRANÇAIS”, O EROARE DE CONCURS!

Posté par Constanta-Ecaterina Naidin le 19 septembre 2013

Mi s-a reproșat de curând că nu îmi implic elevii în activități prestigioase organizate la nivel național și mi s-a dat exemplul concursului „ORTHOFRANÇAIS” – păstrez ghilimelele pentru că par să fie specificul acestui concurs, personal  nu sunt de acord cu majusculele încadrate de ghilimele – organizat de ISJ Buzău și de Ministerul Educației Naționale din România.

Auzisem de acest concurs, dar ideea de a da bani pe o carte drept condiție de participare mi-a repugnat întotdeauna, așa că nu l-am luat în calcul, însă mult lăudatul prestigiu m-a determinat să arunc o privire peste cerințele acestui concurs și am rămas surprinsă în fața distanței dintre pretenția organizatorilor de a dezvolta un concurs pe marginea celei mai dificile probe de limba franceză și puținătatea cunoștințelor acestora în domeniul ortografiei limbii franceze și a metodologiei de predare a acesteia.  Am găsit niște subiecte la această adresă și, după ce am parcurs câteva pagini, mi-am dat seama că această activitate face un rău imens limbii franceze, copiilor care vor să facă performanță în domeniu și profesorilor care se străduiesc să îi pregătească după broșurica impusă de o anume editură.

Dincolo de mărcile de incoerență în redactarea subiectelor (cuvântul points este scris când cu majuscule, când cu minuscule, cuvântul „lacunaire”, care încheie prima cerință, este urmat când de punct final, când de semnul două puncte, fără spațiu insecabil în față, așa cum cer normele scrierii corecte în limba franceză, elementele unei enumerări orizontale sunt separate când de virgulă, când de punct și virgulă), dincolo chiar de… o greșeală de ortografie gravă, respectiv introducerea după un punct final a unei perechi de paranteze care nu conține o frază completă, două alte mărci de necunoaștere a domeniului ar trebui să dea de gândit celor care ar mai vrea să își implice elevii în acest concurs, care mai este și pe bani, vrând parcă să ilustreze zicerea populară că o anume dimensiune intelectuală se plătește.

1. Exercițiul al doilea propus elevilor  este ceea ce se numește în limbajul de specialitate un exercițiu de cacografie. Nu este o ironie, acesta este numele științific al exercițiului de corectare a unui text scris intenționat cu greșeli. Dacă ar fi avut cât de cât o preocupare în domeniul ortografiei limbii franceze, dacă ar fi participat la vreun concurs profesionist de ortografie a limbii franceze, nu zic să-l fi și câștigat, organizatorii ar fi știut că acest tip de exercițiu se adresează profesioniștilor, adică acelora care au deja o carieră în domeniul scrierii corecte (secretarii, corectorii, traducătorii, redactorii, chiar și profesorii), sau adulților pasionați de ortografia limbii franceze care vor să-și îmbunătățească sau să-și testeze nivelul.

Din punct de vedere metodologic, de predare și învățare a limbii franceze, lucrările de specialitate interzic, încă din 1850, antrenarea elevilor, mici sau mari, într-un astfel de exercițiu, din cauza formelor greșite pe care aceștia le pot  memora, iar în  1880 un Dictionnaire pédagogique descria acest exercițiu drept „une malencontreuse invention”. De ce s-au gândit organizatorii să reînvie această metodă într-un concurs destinat elevilor din România, de ce specialiștii din MEN au aprobat și aplaudat cu frenezie această inițiativă este greu de înțeles.

2. Dovada necunoașterii specificului concursurilor de ortografie rezidă însă în ceea ce propunătorii numesc „règle de décompte des mots”, adică „regulă de numărare a cuvintelor”, iar exemplele pe care ni le dau sunt o ilustrare a amatorismului promotorilor acestui concurs în materie de ortografie a limbii franceze.

„ORTHOFRANÇAIS”, O EROARE DE CONCURS!  dans A scrie şi… a şti să scrii regle-de-decompte

După cum se vede în imagine, un enunț precum  je ne l’ai pas vu depuis avant-hier ar conține doar șapte cuvinte. Este o eroare pentru că această regulă funcționează doar în scrierea computerizată, nu și în scrierea de mână. Această secvență ar fi putut conține  într-adevăr numărul de cuvinte pe care organizatorii l-au avansat dacă proba s-ar fi susținut pe calculator și cuvintele ar fi fost analizate de contorul unui program de procesare a textului, precum Word Count din Word. Doar un astfel de contor interpretează cuvântul ca pe „un ensemble de signes placés entre deux espaces”.

Într-un concurs lingvistic desfășurat în mod tradițional, cu creionul pe hârtie adică, interpretarea unui cuvânt se face din punct de vedere lingvistic, mai precis lexicologic, iar nu informatic. Fac această precizare pentru că proba a treia a concursului propus nu este întâlnită în concursurile de ortografie, este o probă de creație specifică testelor de cunoaștere a limbii franceze (producție scrisă), având diferite forme : résumé de texte, essai argumentatif, lettre administrative și altele. Este opțiunea organizatorilor să propună o astfel de probă, dar cunoașterea ortografiei se testează prin alt fel de exerciții, în special prin dictări. Dacă au ales totuși această probă, ar fi trebuit să propună o regulă de numărare a cuvintelor adecvată exercițiului și modului de scriere.

Revenind la această regulă, în secvența citată, unde avant-hier formează o singură unitate lexicală, fiind vorba de un cuvânt compus, există opt cuvinte, adică un pic mai mult decât le-a ieșit organizatorilor după regula pe care au oferit-o elevilor și profesorilor.

În ce privește cuvântul c’est-à-dire, regula este de prisos pentru că este vorba de o locuțiune adverbială sau conjuncțională pe care dicționarele o înregistrează ca pe o intrare separată, așadar, avem a face cu un singur cuvânt și în informatică, și în lexicologie, concluzia fiind că exemplul nu a fost bine ales, dar și că autorii subiectelor au cunoștințe lingvistice limitate.

Acestea sunt nuanțe pe care inițiatorii unui concurs de ortografie ar trebui să le cunoască și să nu ofere unor copii inteligenți exemple greșite de care se vor debarasa foarte greu mai târziu.

De asemenea, consultantul lingvistic al editurii care a publicat aceste subiecte, dacă o fi existând vreunul, ar fi trebuit să știe aceste lucruri și să nu arunce pe piață și în sistemul de educație din România această culegere pretins profesionistă, în fapt o dovadă a unei slabe cunoașteri a domeniului tratat. Poate aruncă acest consultant lingvistic o privire și asupra rândului subliniat din imaginea de mai jos, extrasă din documentul de concurs.

faute-de-syntaxe cacographie dans A scrie şi… a şti să scrii


În plus, cred că broșurica în cauză violează grav legea dreptului de autor. Din câte știu eu, dreptul de autor se aplică unei opere literare pe timpul vieții autorului și încă cincizeci de ani după moartea acestuia. Claude Roy a murit în 1997, Marguerite Duras în 1996, iar Tahar Ben Jelloun trăiește încă. Este permisă utilizarea unor fragmente din operele literare în scopuri educative, dar numai cu titlu de exemplificare, nu și de comercializare. Această broșură este comercializată, iar „contributorii”, adică cei care au însăilat probele de concurs, sunt recompensați cu drepturi bănești, titlul de „autor” și alte avantaje pe care fișele de evaluare a profesorilor le contabilizează și pe care le putem găsi în regulamentul concursului, disponibil pe internet.

Măcar acest din urmă aspect să trezească atenția MEN.

 

Publié dans A scrie şi… a şti să scrii | Pas de Commentaire »

Scrierea capitalelor mici

Posté par Constanta-Ecaterina Naidin le 15 septembre 2013

Buna practică tipografică impune ca, în anumite contexte, să fie folosite literele capitale mici, numite și majuscule mici în limba curentă unde termenul capitală este foarte puțin cunoscut. Majusculele mici au forma celor mari, dar înălțimea acestora este mai apropiată de cea a literelor mici.

Unul dintre cazurile în care este elegant să folosim aceste capitale mici îl reprezintă cifrele romane folosite în scrierea secolelor. Deși cunoșteam această regulă, nu am folosit capitalele mici pentru că nu le cunoșteam modul de realizare și apelam la un artificiu, scăzând talia capitalelor mari cu câteva puncte (puncte tipografice!), efectul nefiind  unul mulțumitor pentru că aceste litere păreau mai subțiri decât ocurentele lor. Am încercat și bifarea opțiunii Small caps din Font, dar nu am reușit pentru că ignoram micul secret al acestei opțiuni, descoperit până la urmă din întâmplare și pe care îl voi descrie mai jos.

Greșeala mea consta în aceea că aplicam această opțiune (Small caps) capitalelor mari, or realizarea capitalelor mici, care să aibă aceeași talie cu minusculele, se face pornind chiar de la aceste minuscule (litere mici). Așadar, pentru a obține aceste capitale mici, trebuie să scriem textul nostru în litere mici, selectăm acest text și apoi avem două căi pentru a ajunge la capitalele mici: fie mergem în Font și bifăm opțiunea Small caps, fie formăm scurtătura CTR + SHIFT + K.

Ultima metodă este cea mai rapidă, dar ambele sunt reversibile, adică dacă renunțăm la Small caps sau formăm din nou CTR + SHIFT + K, vom ajunge la textul scris în litere mici de la care am plecat.

Iată cum arată un text în care cifrele romane au fost scrise cu majuscule mici:

Scrierea capitalelor mici dans Trucuri de efect pentru un document perfect capitale-mici

După cum se vede, exemplul este în limba franceză. Pentru limba română nu există instrucțiuni oficiale, folosirea sau nefolosirea capitalelor mici rămâne la aprecierea editurilor, care au propriile reguli de compunere a unui text, adeseori diferite de la o editură la alta, ceea ce generează confuzie în rândul beneficiarilor, mai ales când aceștia se așază ei înșiși în fața tastaturilor și încep să scrie.

Această situație scoate în evidență lipsa de preocupare a autorităților lingvistice din România pentru uniformizarea și armonizarea scrierii în limba română, în orice formă și context pe care aceasta le-ar putea avea, situație neîntâlnită în cazul limbilor puternic normalizate care dispun fie de un cod tipografic unitar, fie de reguli stabile de redactare tehnică.

Publié dans Trucuri de efect pentru un document perfect | Pas de Commentaire »

Limba franceză în România

Posté par Constanta-Ecaterina Naidin le 14 septembre 2013

Am asistat ieri la reuniunea de început de an școlar a profesorilor de limba franceză din județ. După un prim „sejur” în holul din fața sălii – era o sală foarte mică în care nu încăpea toată lumea – am reușit să prind un loc înăuntru, cam pe la jumătatea ședinței, ocazie să aud și, mai ales, să văd și eu informațiile distribuite pe un ecran cu ajutorul unui videoproiector.

N-a trecut mult timp și mi-am dat seama că mai bine rămâneam pe hol, atât de proastă era calitatea documentelor prezentate. Mai mult, mi s-a întărit convingerea că multor profesori ar trebui să li se interzică să mai folosească tastatura, atât timp cât nu învață abc-ul scrierii computerizate, reprezentând o sursă de proaste practici pe care le distribuie în rândul elevilor.

Este incredibil câte libertăți față de limba română își pot lua unii colegi de îndată ce se află în fața unei tastaturi: perechi de paranteze care nu conțin fraze complete, dar apar după punct, urmate de un nou enunț care începe cu majusculă, șiruri aiuritoare de „două puncte” în interiorul aceleiași enumerări orizontale, enumerări verticale care încep cu un element „orizontal”, enumerări verticale ale căror elemente încep când cu majusculă, când cu minusculă, majuscule inexplicabile după semnul „două puncte”, lipsa spațierii (persoana care avea un astfel de document vorbea cu aplomb de „numărul de cuvinte” impus de anumite cerințe la probele de evaluare, ignorând efectul catastrofal al lipsei spațiilor într-un text asupra… numărului de cuvinte), spațiere în exces, ghilimele de toate felurile etc.

Despre limba franceză, ce să mai spun, doar că îmi pare foarte rău că am pierdut zile și nopți din viața mea ca să învăț să scriu corect în această limbă, mai mult, m-am dus până în Canada ca să obțin pentru România medalia de argint a celui mai important concurs internațional de ortografie a limbii franceze, Dictée des Amériques, ca să mă trezesc acum că vin tot felul de „specialiști”, chiar „doctori”, cu autorizare din partea responsbililor din sistemul de educație al acestei țări, să mă perfecționeze sau, și mai rău, să mă evalueze, pe mine și pe alți bieți profesori care, prea tineri sau prea temători, iau de bun tot ceea ce vine din partea acestor „autorizați” ai Ministerului.

Poate de aceea mi-aș dori foarte mult ca autorii acestui document să îmi explice și mie, posibil beneficiar al „științei” distribuite prin acest curs elaborat de MECTS și de „specialiști” ai Ambasadei Franței, secvențele pe care eu le-am subliniat, extrase din cuprinsul acestui material destinat a-i face mai pregătiți (!) pe profesorii de limba franceză din România. Nu voi posta niciun comentariu privind tipul greșelilor, deși ar trebui pentru că, pe lângă greșeli de punctuație, de spațiere, de sintaxă, chiar de morfologie, există și greșeli științifice. Să scrii le verbe(marqueur temporel), lăsând deoparte lipsa spațiului înaintea parantezei, înseamnă să lași a înțelege că verbul este un marqueur temporel, ceea ce este foarte grav pentru „autorii” acestui material, dar mai ales pentru posibilii beneficiari ai acestuia.

Dacă acești „autori” nu înțeleg rostul sublinierilor făcute de mine, știu unde să mă găsească și le voi explica pe îndelete toate greșelile pe care le-am evidențiat, dar și pe cele pe care nu le-am evidențiat, asta pentru că necesitau un comentariu special și ar fi însemnat ca tot proiectul lor să fie compromis.

Ce este și mai curios este că unele diapozitive au fost preluate, cu greșeli cu tot, dintr-un material de pe net care aparține unui autor francez foarte cunoscut. A se compara în  acest sens  pagina 24 a acestui PDF  cu diapozitivul 16 al prezentării noastre. Este inacceptabil ca una și aceeași regentă introductivă să aibă prima subordonată cu verbul la indicativ și pe cea de a doua cu verbul la subjonctiv. Și mai sunt și alte secvențe identice, doar că greșelile apar de data aceasta numai în materialul românesc.

În aceste condiții, mă întreb dacă adevăratul scop al acestor proiecte este perfecționarea profesorilor de franceză din România. Nu s-ar zice, judecând  după calitatea materialelor care li se oferă.

Nu se vor lua în considerare sublinierile roșii ondulate care sunt generate de corectorul automat al suitei PowerPoint și care apar pentru a exprima „revolta” acestui corector în fața unor greșeli de spațiere sau a unor cuvinte pe care nu le recunoaște, aceasta și din cauză că „autorii” nu au selectat limba franceză pentru editare, ceea ce este din nou inexplicabil, având în vedere pretenția acestora de a-i face pe alții mai competitivi la franceză.


Limba franceză în România dans Chasser la faute espacement

re-si-ro dans Chasser la faute

faute-scientifique

non-respect-de-lespacement

guillemets-espacement-chiffres

substantif-au-lieu-de-verbes

indicatif-ou-subjonctif

point-virgule-a-la-fin-dune-enumeration

discontinuite-syntaxique1

fautes-de-toutes-sortes

 

Publié dans Chasser la faute | Pas de Commentaire »

 

projet robot |
L.DUMON |
Référentiel de Naissance |
Unblog.fr | Créer un blog | Annuaire | Signaler un abus | TRAVAUX PRATIQUES DE PHYSIQUE
| simao25
| ECO---Blog